Avariile de pe gazoductele Nord Stream au fost cauzate de „explozii puternice”, a anunţat marţi poliţia din Copenhaga, potrivit Sky News.
O anchetă privind avariile la cele două gazoducte Nord Stream din Marea Baltică arată că scurgerile au fost cauzate de „explozii puternice”, a stabilit Poliţia daneză.
Ancheta va continua fiind gestionată în comun de Poliţia din Copenhaga şi de Serviciul de Securitate şi Informaţii din Danemarca, scrie ZF.
„Este încă prea devreme pentru a spune ceva despre cadrul în care se va desfăşura cooperarea internaţională cu Suedia şi Germania, deoarece depinde de mai mulţi actori”, se arată într-un comunicat.
Ultimele informaţii au venit la o zi după ce anchetatorii germani au constatat că avariile au fost cauzate de sabotaj, o concluzie similară celei din Suedia. Cu toate acestea, ancheta Berlinului nu a putut lega în mod clar sabotajul de o singură sursă. Cea mai vehiculată variantă este că Rusia a fost în spatele exploziilor.
La sfârşitul lunii trecute, au fost localizate patru scurgeri pe gazoductele Nord Stream care merg din Rusia în Germania. Două dintre acestea se află în zona economică exclusivă a Suediei, iar celelalte în Danemarca.
Experţii au stabilit că, probabil, au fost atacuri premeditate cu explozibili subacvatici. Aceştia cred că minele ar fi putut fi coborâte în apă cu ajutorul unor plase, aruncate din ambarcaţiuni sau plasate lângă conducte cu o dronă subacvatică.
Republica Moldova, în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie curent, are de făcut o alegere foarte simplă – se îndreaptă spre un model rusesc sau aleg modelul european. De această părere este președintele francez Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția este difuzată astăzi, 17 octombrie, la RLIVE TV.
Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova.
„În primul rând, întotdeauna am respectat suveranitatea popoarelor și libera decizie a cetățenilor care vor trebui să se exprime. Chiar cred că este o șansă. Când privesc spre regiune și văd Moldova, aș spune, fără a complica lucrurile, că alegerea este destul de simplă –sau se îndreaptă spre un model rusesc sau spre un model european. Am rezumat puțin lucrurile, dar așa se întâmplă. Orientarea spre modelul rusesc înseamnă o probabilitate foarte mică, că aceeași întrebare vi se va pune de mai multe ori.
Frumusețea modelului european este că veți fi întrebați, iar asta se numește democrație.Este o oportunitate incredibilă. Așa că înțeleg importanța acestei alegeri. Cred că scrutinul care vă așteaptă, pe care Moldova îl așteaptă, este foarte important pentru viitorul țării.Și ca și european convins, nu ca președinte al Franței, ci ca european convins, mai ales aici, vorbind cu dumneavoastră, și respectând suveranitatea poporului moldovean, sper că acesta va alege calea Europei, pentru că este calea libertății și a democrație”, a declarat președintele Franței.
Ținem să menționăm că anume în mandatul Franței, de președinte al Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2022, Chișinăul s-a apropiat atât de mult de UE, încât a întors o nouă foaie a istoriei sale… europene.
„Cred că procesul a adus deja beneficii Moldovei, pentru că a permis libertatea de circulație și facilitarea vizelor. În termeni și mai concreți, aș da exemplu costul telecomunicațiilor și integrarea rețelelor. Este una dintre înțelegerile pe care le-am concretizat în timpul Comunității Politice Europene din Moldova. Taxele de roaming au fost liberalizate datorită implicării operatorilor.
Apoi, există o serie de proiecte de cooperare foarte concrete, investiții, o mai mare deschidere economică, libertatea de circulație pe care am menționat-o și, odată cu aceasta, și cooperarea în lupta împotriva atacurilor cibernetice sau a dezinformării”, a conchis Emmanuel Macron.
Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).
Producția este difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.
