Autorităţile din Danemarca au încheiat ancheta privind exploziile la Nord Stream. Ce au descoperit

Avariile de pe gazoductele Nord Stream au fost cauzate de „explozii puternice”, a anunţat marţi poliţia din Copenhaga, potrivit Sky News.

O anchetă privind avariile la cele două gazoducte Nord Stream din Marea Baltică arată că scurgerile au fost cauzate de „explozii puternice”, a stabilit Poliţia daneză.

Ancheta va continua fiind gestionată în comun de Poliţia din Copenhaga şi de Serviciul de Securitate şi Informaţii din Danemarca, scrie ZF.

„Este încă prea devreme pentru a spune ceva despre cadrul în care se va desfăşura cooperarea internaţională cu Suedia şi Germania, deoarece depinde de mai mulţi actori”, se arată într-un comunicat.

Ultimele informaţii au venit la o zi după ce anchetatorii germani au constatat că avariile au fost cauzate de sabotaj, o concluzie similară celei din Suedia. Cu toate acestea, ancheta Berlinului nu a putut lega în mod clar sabotajul de o singură sursă. Cea mai vehiculată variantă este că Rusia a fost în spatele exploziilor.

La sfârşitul lunii trecute, au fost localizate patru scurgeri pe gazoductele Nord Stream care merg din Rusia în Germania. Două dintre acestea se află în zona economică exclusivă a Suediei, iar celelalte în Danemarca.

Experţii au stabilit că, probabil, au fost atacuri premeditate cu explozibili subacvatici. Aceştia cred că minele ar fi putut fi coborâte în apă cu ajutorul unor plase, aruncate din ambarcaţiuni sau plasate lângă conducte cu o dronă subacvatică.

#Nord Stream #explozii #gaz #Ancheta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.