Autostrada Unirii spre Republica Moldova, pusă pe pauză. Instanța de la București a suspendat contractul

Curtea de Apel București a suspendat contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 al Autostrăzii Unirii A8, segmentul care va face legătura dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și care include primii kilometri de autostradă construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia blochează, cel puțin temporar, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură dintre cele două state.

Instanța a admis plângerile depuse de companiile românești Construcții Erbașu și Concelex, precum și de asocierea italiană ITINERA S.p.A. – Saipem S.p.A. – ICM S.p.A., împotriva deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Totodată, Curtea de Apel a dispus suspendarea executării contractului până la soluționarea definitivă a cauzei și a stabilit următorul termen de judecată pentru 30 septembrie 2026.

Contractul fusese semnat pe 2 iulie 2026 de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) cu asocierea italiană, după ce CNSC respinsese contestațiile depuse în cadrul licitației. Valoarea acestuia este de 3,57 miliarde de lei românești, fără TVA, iar durata de implementare este de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

Tronsonul dintre Iași și Ungheni are o lungime de 15,5 kilometri și reprezintă ultimul segment al Autostrăzii Unirii A8. Proiectul mai include aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și construcția Podului peste Prut de la Ungheni, infrastructură considerată esențială pentru conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de transport.

Lucrările prevăd realizarea a 14 poduri, viaducte și pasaje, trei noduri rutiere, un tunel de aproximativ 500 de metri și un tunel cu două galerii de circa 1,7 kilometri. Proiectul este finanțat prin programul european SAFE și este considerat unul strategic atât pentru dezvoltarea infrastructurii dintre România și Republica Moldova, cât și pentru mobilitatea pe flancul estic al NATO.

Acesta nu este singurul tronson al Autostrăzii Unirii A8 afectat de contestații. Și lotul 2, Târgu Frumos – Lețcani, rămâne blocat în proceduri de reevaluare, după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a admis parțial mai multe contestații, iar CNIR estimează finalizarea reevaluării ofertelor în luna septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contract suspendat #autostrada unirii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.