Ana Revenco a mers la București! A discutat despre deblocarea TIR-urilor aflate la frontiera moldo-română

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a emis o notă informativă prin care anunță că, urmare a discuțiilor și analizelor aplicate începând cu 7 iunie între Republica Moldova și România, și reuniunilor de ieri, joi, 9 iunie de la București ale ministrei Afacerilor Interne, Ana Revenco, Guvernul României a fost de acord cu planul de contingență propus de Republica Moldova pentru deblocarea situației de la frontierele de stat dintre Moldova și România.

Potrivit informațiilor, în prezent, sute de tiruri încărcate cu marfă așteaptă să treacă frontiera, în cozi de la 6 până la 10 kilometri.

Așadar, partea română a agreat propunerea Republicii Moldova de dezvoltare a planului, iar în cadrul etapei întâi a planului de contingență, care demarează astăzi, 10 iunie 2022, vor fi implementate măsuri de urgență, cu aplicabilitate imediată, pentru deblocarea situației în vămi, prin:

1. Înființarea unui grup comun de acțiune, care să coordoneze și să sincronizeze activitățile imediate ale autorităților din Moldova și România în punctele de frontieră, pentru reducerea timpilor de așteptare pentru camioanele cu marfă;

2. Primul punct de frontieră, unde controlul și vămuirea se va face în echipe comune va fi Leușeni-Albița, unde va fi testată această abordare novatoare, de tipul unei singure acțiuni de control, efectuată dintr-un singur punct. Astăzi, începând cu orele 12.00 echipele mixte moldo-române vor face analiza în teren pentru a operaționaliza de îndată lucrul în echipe mixte de control;

3. Operaționalizarea controlului vamal pe partea română, prin dotarea cu mai multe dispozitive electronice de procesare a documentelor de transport UE;

4. Suplinirea numărului de lucrători vamali;

5. Sincronizarea programului de lucru între echipele de control din Republica Moldova și România;

6. Verificarea și prezentarea situația funcționalității scanerelor, cântarelor și altor tehnologii de scanare și verificare a camioanelor, pentru fiecare punct de frontieră moldo-român, pe ambele parți ale Prutului;

7. Asigurarea funcționării în regim 24/7 a autorităților fitosanitare și sanitar-veterinare din România;

8. Permiterea traversării camioanelor goale în tranzit prin puncte de trecere de mică capacitate.

Etapa a doua a planului de contingență, care are drept scop normalizarea situației în punctele de frontieră, va avea la bază un plan de acțiune comun pentru evitare pe viitor a unor astfel de evenimente provocate de blocajul rus al transportului de marfă naval din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Astfel, în termen scurt, de câteva zile, se va operaționaliza foaia de parcurs, care va avea următoarele obiective:

⦁ implementarea controlului și a vămuirii în echipe comune, conform unor procedurilor agreate de părți;
⦁ organizarea echipelor comune de control, pentru restul punctelor de trecere a frontierei;
⦁ dotarea spațiilor de lucru și instalarea echipamentelor necesare derulării activităților de vămuire și a poliției de frontieră;
⦁ creșterea eficienței analizelor și indicatorilor de risc, inclusiv prin dezvoltarea unui grup de lucru comun de analiză de risc, astfel încât să scadă numărul TIR-urilor scanate și să se înregistreze creșteri în depistarea contrafacerilor și contrabandei;
⦁ permiterea traversării camioanelor goale prin puncte de trecere de mică capacitate, precum Cahul-Oancea și Costești-Stânca, reducând presiunea din punctele de trecere Leușeni, Sculeni și Giurgiulești;
⦁ implementarea schimbului de date electronice referitor la camioanele care traversează frontiera moldo-română, pe baza experienței acumulate în cadrul Proiectului pilot între autoritățile vamale MD și RO, privind schimbul automat de informații vamale prin intermediul sistemului de Schimb Electronic Sistematic de Date (SEED);
⦁ realizarea, în comun, a planificărilor pentru intervențiile de reparații a podurilor din punctele de trecere a frontierei.

„De asemenea, va fi revizuit de urgență proiectul, transmis în urmă cu 5 ani, a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României cu privire la controlul persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele comune de trecere a frontierei de stat dintre Republica Moldova și România. În prezent, la frontierele moldo-române situația continuă să fie neschimbată, chiar dacă pe partea moldoveană efective ale poliției, SMURD, carabinieri și ale poliției de frontieră, intervin pentru deblocarea situației și fluidizarea accesului în punctele de frontieră”, se mai arată în nota informativă a MAI.

Situația la moment arată că liniile de așteptare în punctele de trecere a frontierei înregistrează o creștere accentuată în ultimele 3 zile, de la cozi de 4-6 km la cele de 10-12 km. În perioada 24 februarie-26 mai, un număr de 744.795 mijloace de transport au tranzitat punctele de trecere a frontierei dintre Romania și Moldova, înregistrându-se o dublare a traficului de trecere Leușeni. Între 600 și 800 camioane așteaptă îndeplinirea formalităților vamale, comparativ cu valoarea de 354.006 din 2021. De la începutul războiului, numărul declarațiilor vamale de export pentru mărfuri a crescut cu 73%.

Ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco a avut joi, 9 iunie, întâlniri cu Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean, și alți factori de decizie ai Guvernului României, specializați pe probleme de frontieră, vamă și în managementul crizelor.

Planul de contingență pentru deblocare frontierelor, propus de Republica Moldova, se încadrează în cerințele de interoperabilitate, prin integrarea procedurilor comune de lucru și sporirea rezilienței în domeniul criminalității transfrontaliere, inclusiv agenda pe combatere a corupției ca deziderate importante în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Oficialii români și moldoveni declară că vor depune toate eforturile, ca împreună să normalizeze situația în frontierele moldo-române, de asigurare a fluxului de transporturi de mărfuri și alimente către Europa, pentru a nu se crea premisele unei crize alimentare în spațiul european și mondial.

Astăzi, 10 iunie, ca urmare a vizitei de lucru a ministrei Revenco, premierii Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și al României, Nicolae Ciucă, au avut o întâlnire bilaterală, la București, la primele ore ale dimineții, unde au convenit statutul planului de contingență cu privire la deblocarea situației de la frontierele moldo-române.

#tiruri #camioane #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina