Avertisment OPEC: UE nu poate înlocui petrolul rusesc. Consecințele unui embargou

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a transmis luni Uniunii Europene că actualele şi posibilele viitoare sancţiuni împotriva Rusiei riscă să creeze unul dintre cele mai puternice şocuri ale ofertei de petrol care au existat vreodată. Potrivit Organizației, înlocuirea petrolului rusesc cu cel din alte surse ar fi imposibilă. De asemenea, OPEC spune că țările care fac parte din organizație nu îşi vor spori extracţia de petrol, scrie Reuters.

Oficiali ai UE au avut la Viena discuţii cu reprezentanţi ai OPEC, în timp ce blocul comunitar examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei care să cuprindă de asemenea sectorul petrolier. În acest context, OPEC primeşte din partea ţărilor importatoare apeluri să-şi crească producţia de petrol.

„În urma actualelor şi viitoarelor sancţiuni sau a altor măsuri voluntare, am putea vedea pierderea a peste 7 milioane de barili pe zi din petrolul rusesc şi alte exporturi de combustibili”, a atenţionat secretarul general al OPEC, Mohammad Barkindo, conform discursului său, obţinut de Reuters. „Luând în considerare actuala prognoză a cererii, ar fi aproape imposibil de înlocuit o pierdere de volume de o asemenea magnitudine”, a adăugat reprezentantul OPEC.

Uniunea Europeană a reiterat la întâlnirea cu OPEC cererea ca ţările membre ale acestei organizaţi să examineze dacă îşi pot spori livrările de petrol pentru a tempera creşterea cotaţiilor, a declarat pentru Reuters un oficial din cadrul Comisiei Europene.

Conform acesteia din urmă, OPEC dispune de capacităţi de extracţie nefolosite care i-ar permite să-şi sporească producţia de petrol. Totuşi, secretarul general al OPEC a apreciat că actuala volatilitate crescută a pieţei petrolului este efectul unor „factori nefundamentali” care scapă controlului OPEC, semnalând astfel că grupul ţărilor exportatoare nu îşi va creşte producţia.

Grupul OPEC+, ce reuneşte ţările Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alţi zece producători, inclusiv Rusia, a convenit pe 31 martie doar asupra unei creşteri modeste a producţiei, respingând din nou apelurile pentru o sporire mai substanţială a extracţiei pentru a diminua cotaţiile petrolului.

După acest refuz, preşedintele american Joe Biden a decis să elibereze în lunile următoare 180 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale SUA.

Preţul barilului de petrol Brent a atins 139 de dolari pe 7 martie, un record după criza financiară din 2008. După anunţul preşedintelui Biden despre eliberarea unei cantităţi masive de petrol din rezervele strategice, cotaţiile au scăzut, barilul de petrol Brent fiind luni sub 100 de dolari.

#embargou #OPEC #petrol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).