Scumpiri la halbă! Acciza la bere crește cu 10%

Berea nu este scutită de accize și că, în politica fiscală pentru anul 2027, acciza aplicată acesteia urmează să fie majorată cu 10%, la fel ca în cazul altor băuturi alcoolice, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Ministrul a fost întrebat despre discuțiile din Parlament cu privire la taxarea suplimentară a alcoolului și despre informațiile potrivit cărora berea nu ar urma să fie vizată.

„Berea are acciză în Republica Moldova”, a precizat Victoria Belous și a explicat că politica fiscală prevede, în general, majorarea cu cel puțin 10% a accizelor pentru produsele accizabile.

Potrivit ministrului, pentru băuturile alcoolice acciza existentă este majorată cu 10%, iar în cazul berii se aplică aceeași creștere. Ea a făcut distincție între acciza deja existentă și așa-numita „taxă de viciu” discutată în Parlament.

Belous a explicat că ideea discutată la nivel parlamentar viza introducerea unei taxe suplimentare, peste acciză și TVA, pentru anumite produse, inclusiv băuturi alcoolice. Această taxă însă nu a fost introdusă pentru alcool.

„Taxa de viciu nu se introduce pentru vodcă. Taxa de viciu s-a introdus doar pentru jocurile de noroc”, a declarat ministra Finanțelor.

Victoria Belous a mai precizat că acciza la țigări urmează să crească mai mult, cu aproximativ 20%, iar Guvernul a introdus accize noi pentru anumite soluții de fumat, băuturi carbogazoase cu un conținut ridicat de zahăr, băuturi energizante și produse pirotehnice.

Ministrul a avertizat totodată că o suprataxare excesivă a alcoolului ar putea avea efecte nedorite. În opinia sa, majorările foarte mari de taxe nu au demonstrat că pot opri consumul excesiv de alcool și ar putea împinge o parte din piață spre zona tenebră sau determina consumatorii să se orienteze spre produse mai ieftine.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul PAS Iurie Levinschi a propus majorarea lefurilor pentru mai mulți angajați la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) unde este angajată și soția sa, conform declarației de avere și interese personale. Ea deține funcția de șefă a serviciului resurse umane. Însă deputatul și-a retras amendamentul în condițiile în care nu avea toate avizele necesare. Ulterior deputatul a venit cu un proiect de lege separat, scrie REALITATEA.

În proiectul înaintate de Levinschi se arată că deși noua lege privind protecția datelor cu caracter personal a intrat în vigoare „reglementările aferente salarizării și clasificării funcțiilor publice nu sunt ajustate și nu sunt adaptate specificului atribuțiilor exercitate de personalul din cadrul Centrului, în special în ceea ce privește funcția de inspectori de protecție a datelor”.

„Până la momentul actual, în Legea nr. 270/2018 nu au fost operate modificările necesare pentru salarizarea funcțiilor de inspector de protecție a datelor, din care motiv, personalul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a putut fi încadrat/transferat în noile funcții, astfel cum prevede art. 90 din Legea nr. 195/2024.

Prin Legea nr. 195/2024 și Legea nr. 160/2026, atribuțiile Centrului devin mult mai complexe, având noi sarcini și competențe: de investigare, corective, de autorizare și de consiliere, de prevenirea încălcărilor legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal, fiind indispensabilă necesitatea consolidării autorității de supraveghere, drept garant al respectării dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Amploarea competențelor Centrului este foarte vastă în contextul în care date cu caracter personal sunt prelucrate de toți operatorii de date, fie din domeniul public sau privat, de persoane fizice și juridice, iar practica demonstrează că amploarea prelucrărilor de date cu caracter personal este tot mai vastă și mai diversificată, inclusiv de/prin metode și posibilități inovative.

În acest context, devine evident că sarcinile trasate Centrului implică responsabilități și riscuri majore, care nu sunt reflectate corespunzător de cadrul normativ aferent salarizării. Prin urmare, este necesară corelarea regimului salarial cu complexitatea și responsabilitatea atribuțiilor, care să stimuleze atragerea și menținerea personalului calificat și să asigure exercitarea efectivă și independentă a competențelor legale ale Centrului”, se arată în nota informativă a proiectului.

Valoarea majorărilor – secret?

Levinschi mai informează că, din cauza complexității muncii și volumului de salarizare, șapte controlori, inclusiv un șef de subdiviziune, au demisionat din cadrul Centrului. „În cazul în care nivelul de salarizare rămâne echivalent celui actual (de controlor), intenționează a demisiona în perioada imediat următoare și alți angajați care urmează a fi numiți în funcțiile de inspector de protecție a datelor, participând la diverse concursuri de angajare în alte instituții publice cu un nivel de salarizare mai mare”.

Deputatul menționează că reglementările propuse vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fără a preciza valoarea lor.

Contactat de Realitatea, Parlamentarul nu a răspuns până la ora publicării știrii, pentru a face precizările și pentru a comunica dacă ar exista conflict de interese, luând în considerare activitatea soției sale în cadrul Centrului.

Averea familiei Levinschi

Conform declarației de avere pentru 2025, Iurie Levinschi a încasat anul trecut peste 324.000 de lei de la Consiliul Raional Hîncești și mai mult de 27.000 de lei de la Parlament. Leafa soției sale la CNPDCP a constituit peste 261.000 de lei. Ea a mai primit și o remunerare de 2740 de lei de la Comisia Electorală Centrală.

Parlamentarul a mai declarat peste 30.000 de lei drept „compensație neimpozabila pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli de protocol si promovare”. Alte peste 13.000 de lei au fost achitați deputatului pentru a-i compensa cheltuielile pentru transport.

Familia mai are numeroase terenuri, iar în 2025 deputatul a declarat locuința de peste 127 de metri pătrați, în care locuiește cu „drept de abitație”. În același an, el a cumpărat un Renault Megan de 235.000 de lei, produs în 2019. În posesia sa mai sunt două vehicule și patru imobile, dar și numeroase terenuri.