Avertisment sumbru: Moldova săracă - vulnerabilă în fața crizei războiului. Creștere economică de doar 0,3%

Republica Moldova va înregistra o creștere economică de doar 0,3% în anul 2022, sunt estimările autorităților moldovene agreate cu FMI. „Există riscuri semnificative care vin din exterior și în funcție de cum vor derula lucrurile în Ucraina vom vedea cum aceste riscuri vor continua să influențeze economia Republicii Moldova”, a declarat premiera Natalia Gavrilița.

Gavrilița susține că în contextul situației dificile s-a discutat deja cu FMI revizuirea memorandumului actual, pentru o finanțare actualizată.

În scurt timp vom avea o misiune FMI la Chișinău în cadrul căreia vom solicita finanțare adițională pentru anul 2022 și 2023. Discutăm și cu Banca Mondială și UE pentru finanțări suplimentare ca să putem acoperi cheltuielile crescânde pentru e puterii de cumpărare a populației. Este vorba de majorarea salariilor, indexarea pensiilor, compensanții și programe de reziliență economică în agricultură și antreprenori din diferite sectoare ale economiei. Vorbim și de măsuri de eficiență și securitate energetică. Avem nevoie de o politică fiscală expansivă și finanțare că să putem acoperi necesitățile de cheltuielile guvernului în contextul dificil economic”, a explicat Gavrilița.

La sfârșitul lunii decembrie 2021, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mln dolari pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni.

Programul susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, îmbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

#revizuire #memorandum #gavrilita #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.