Bali introduce o nouă taxă de protejare a insulei pentru turiștii străini

Autoritățile din insula indoneziană Bali au anunțat că, începând de miercuri, turiștii străini vor fi supuși unei taxe de conservare în valoare de 150.000 de rupii (aproximativ 10 dolari) pentru a vizita „Insula Zeilor”. Măsura, potrivit AFP, are ca scop consolidarea financiară pentru a contracara impactul negativ al turismului asupra insulei.

Insula, renumită pentru plajele sale cu nisip fin și pentru peisajele vulcanice spectaculoase, atrage anual milioane de turiști străini. Noua taxă, conform guvernatorului interimar din Bali, Sang Made Mahendra Jaya, este menită să protejeze cultura și mediul insulei.

Plata acesteia, care va fi obligatorie pentru turiștii străini care sosesc în Bali din străinătate sau din alte regiuni ale Indoneziei, va fi realizată online prin intermediul portalului „Love Bali”. Turiștii indonezieni sunt exceptați de la această taxă.

Implementarea plății online este concepută pentru a reduce cozile la sosirea vizitatorilor. În 2021, aproximativ 4,8 milioane de turiști au vizitat Bali, iar sectorul turistic al insulei încearcă să se redreseze după efectele devastatoare ale pandemiei de COVID-19.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#balil #taxa #turisti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.