Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda la 16%, presiunile inflaţioniste rămân ridicate

Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că presiunile inflaţioniste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menţinută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflaţiei la ţinta RCB de 4%, transmite Reuters.

Chiar dacă este posibil ca ciclul de înăsprire a politicii monetare să se fi încheiat, Banca Rusiei nu pare capabilă să atenueze costurile de împrumut, în contextul cererii interne ridicate de consum şi al impactului produs de deficitul de forţă de muncă din ţară.

„Cererea internă încă depăşeşte capacităţile de a extinde producţia de bunuri şi servicii. Înăsprirea pieţei forţei de muncă se accentuează”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.

Inflaţia, principalul motiv de îngrijorare al RCB, s-a situat la 7,4% în 2023, comparativ cu 11,9% în 2022, iar economiştii se aşteaptă să rămână anul acesta mult peste ţinta de 4%.

Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală a Rusiei să înceapă din iunie relaxarea politicii monetare. Următoarea reuniune este programată pe 26 aprilie.

Din iulie şi până în decembrie 2023, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 850 de puncte de bază, după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, iar Kremlinul a cerut înăsprirea politicii monetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.