Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că presiunile inflaţioniste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menţinută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflaţiei la ţinta RCB de 4%, transmite Reuters.
Chiar dacă este posibil ca ciclul de înăsprire a politicii monetare să se fi încheiat, Banca Rusiei nu pare capabilă să atenueze costurile de împrumut, în contextul cererii interne ridicate de consum şi al impactului produs de deficitul de forţă de muncă din ţară.
„Cererea internă încă depăşeşte capacităţile de a extinde producţia de bunuri şi servicii. Înăsprirea pieţei forţei de muncă se accentuează”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.
Inflaţia, principalul motiv de îngrijorare al RCB, s-a situat la 7,4% în 2023, comparativ cu 11,9% în 2022, iar economiştii se aşteaptă să rămână anul acesta mult peste ţinta de 4%.
Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală a Rusiei să înceapă din iunie relaxarea politicii monetare. Următoarea reuniune este programată pe 26 aprilie.
Din iulie şi până în decembrie 2023, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 850 de puncte de bază, după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, iar Kremlinul a cerut înăsprirea politicii monetare.
Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda la 16%, presiunile inflaţioniste rămân ridicate
Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a lansat acuzații grave privind tranzacția de 30 milioane de euro din grantul european, destinată livrării de gaz pentru Transnistria. Potrivit acestuia, acordul ar fi fost realizat cu cedări nejustificate față de regimul separatist, fără a exista o justificare adecvată pentru facilitarea livrărilor către regiunea nerecunoscută.
„În cadrul tranzacției, Transnistria va primi 3,2 milioane de metri cubi de gaz pe zi, o cantitate considerată suficientă pentru a acoperi toate necesitățile regiunii, inclusiv pentru industrie și fermele de criptomonede”, spune Slusari.
Slusari subliniază că, în ciuda acestui volum generos, MGRES (centrala termoelectrică din stânga Nistrului) nu are nici o obligație de a furniza excesul de electricitate către Chișinău, ceea ce amplifică îngrijorările legate de stabilitatea energetică a Republicii Moldova.
„Este inacceptabil ca, în plin context de criză energetică, Moldova să facă astfel de concesii față de un regim separatist. Aceste cedări ar putea avea implicații grave asupra securității energetice naționale și a capacității țării de a-și gestiona propriile resurse”, a declarat Slusari într-o postare.
În dimineața zilei de astăzi, premierul Dorin Recean declara că Guvernul va semna un contract de finanțare nerambursabilă cu Comisia Europeană prin care vom primi un sprijin gratuit în valoare de 64 de milioane de euro.
„30 de milioane de euro vor fi folosiți pentru a cumpăra gaz și energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Respectiv, 20 de milioane Euro vor merge pentru achiziționarea gazelor naturale ca ajutor umanitar destinat regiunii transnistrene a Republicii Moldova, iar 10 milioane Euro pentru achiziționarea energiei electrice pentru necesitățile malului drept al Nistrului. iar alte 34 de milioane de euro vor veni ca suport bugetar”, spunea Recean.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Românii bat la ușa fabricii de sticlă din Chișinău! Cine este compania care ar vrea să cumpere întreprinderea
-
2Europa deschide portofelul pentru Transnistria! Gaz și energie pentru Moldova, cu sprijinul unui grant uriaș
-
3Recean, despre tranzacțiile cu gaz în Transnistria: Moldovagaz și MOL, în procedura standard de cunoaștere a clientului
-
4Răsturnare neașteptată! Licitația pentru spațiile comerciale de la aeroport ar putea fi abandonată
-
5Fuga banilor din Rusia – 2024 marchează un vârf istoric al capitalului gri