Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că presiunile inflaţioniste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menţinută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflaţiei la ţinta RCB de 4%, transmite Reuters.
Chiar dacă este posibil ca ciclul de înăsprire a politicii monetare să se fi încheiat, Banca Rusiei nu pare capabilă să atenueze costurile de împrumut, în contextul cererii interne ridicate de consum şi al impactului produs de deficitul de forţă de muncă din ţară.
„Cererea internă încă depăşeşte capacităţile de a extinde producţia de bunuri şi servicii. Înăsprirea pieţei forţei de muncă se accentuează”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.
Inflaţia, principalul motiv de îngrijorare al RCB, s-a situat la 7,4% în 2023, comparativ cu 11,9% în 2022, iar economiştii se aşteaptă să rămână anul acesta mult peste ţinta de 4%.
Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală a Rusiei să înceapă din iunie relaxarea politicii monetare. Următoarea reuniune este programată pe 26 aprilie.
Din iulie şi până în decembrie 2023, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 850 de puncte de bază, după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, iar Kremlinul a cerut înăsprirea politicii monetare.
Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda la 16%, presiunile inflaţioniste rămân ridicate
Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.
Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.
Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.
„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.
Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.
Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.
În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.
În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Scandal la facturile de gaz: moldovenii ar plăti cu sute de milioane de euro în plus
-
2Criza de la CFM se adâncește! Conducerea scoasă pe tușă până în februarie
-
3Scandalul gazelor explodează! Slusari îl contrazice pe Verbițchi. Problema reală este Moldovagaz și ANRE
-
4Slusari: Bucureștiul își protejează grâul, Chișinăul își abandonează fermierii
-
5China ne vinde „fier” de sute de milioane. 8 din 10 excavatoare noi vin de acolo