Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că presiunile inflaţioniste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menţinută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflaţiei la ţinta RCB de 4%, transmite Reuters.
Chiar dacă este posibil ca ciclul de înăsprire a politicii monetare să se fi încheiat, Banca Rusiei nu pare capabilă să atenueze costurile de împrumut, în contextul cererii interne ridicate de consum şi al impactului produs de deficitul de forţă de muncă din ţară.
„Cererea internă încă depăşeşte capacităţile de a extinde producţia de bunuri şi servicii. Înăsprirea pieţei forţei de muncă se accentuează”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.
Inflaţia, principalul motiv de îngrijorare al RCB, s-a situat la 7,4% în 2023, comparativ cu 11,9% în 2022, iar economiştii se aşteaptă să rămână anul acesta mult peste ţinta de 4%.
Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală a Rusiei să înceapă din iunie relaxarea politicii monetare. Următoarea reuniune este programată pe 26 aprilie.
Din iulie şi până în decembrie 2023, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 850 de puncte de bază, după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, iar Kremlinul a cerut înăsprirea politicii monetare.
Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda la 16%, presiunile inflaţioniste rămân ridicate
China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.
Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.
Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.
Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.
Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo
-
1Marea țeapă a roaming-ului cu UE! Moldovenii care sună din UE în Moldova, taxați conform tarifelor internaționale
-
2Anca Dragu: Economia Moldovei accelerează ca un Ferrari, dar nu poate fi forțată peste limită
-
3Patenta, la răscruce: Statul împinge liber-profesioniștii spre noua „Lege a freelancerilor”
-
4Alertă pe piața imobiliară. Creditele rele au ajuns la peste 1 miliard de lei
-
5Banca Mondială: moldovenii sunt digitalizați, dar prea săraci ca să economisească. Doar 7% au bani puși deoparte
