Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda la 16%, presiunile inflaţioniste rămân ridicate

Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că presiunile inflaţioniste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menţinută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflaţiei la ţinta RCB de 4%, transmite Reuters.

Chiar dacă este posibil ca ciclul de înăsprire a politicii monetare să se fi încheiat, Banca Rusiei nu pare capabilă să atenueze costurile de împrumut, în contextul cererii interne ridicate de consum şi al impactului produs de deficitul de forţă de muncă din ţară.

“Cererea internă încă depăşeşte capacităţile de a extinde producţia de bunuri şi servicii. Înăsprirea pieţei forţei de muncă se accentuează”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.

Inflaţia, principalul motiv de îngrijorare al RCB, s-a situat la 7,4% în 2023, comparativ cu 11,9% în 2022, iar economiştii se aşteaptă să rămână anul acesta mult peste ţinta de 4%.

Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală a Rusiei să înceapă din iunie relaxarea politicii monetare. Următoarea reuniune este programată pe 26 aprilie.

Din iulie şi până în decembrie 2023, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 850 de puncte de bază, după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, iar Kremlinul a cerut înăsprirea politicii monetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.