Unde în Europa se plătește cel mai mare impozit pe câștigurile de capital? Moldova a aplicat cel mai mic impozit

23 Mart. 2024, 07:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Mart. 2024, 07:09 // Actual //  Lupu Eduard

Moldova a aplicat cel mai mic impozit pe câștigurile de capital, de 6%, în timp ce Bulgaria și România au ajuns la 10% fiecare, iar Croația la 12%. Grecia și Ungaria au urmat cu 15%. Euronews Business analizează impozitul pe câștigurile de capital în Europa și cum se compară această taxă pe întregul continent. Câștigurile din tranzacțiile bursiere reprezintă un impozit care se aplică la vânzarea activelor de capital sau a activelor care nu fac parte din inventarul obișnuit. Acestea includ, de obicei, lucruri precum obligațiuni, acțiuni, bunuri imobiliare, criptomonede, vehicule, bijuterii și multe altele.

De obicei, trebuie să plătiți impozit pe câștigurile de capital pentru un activ doar după ce acesta este vândut. Impozitele pe capital pe termen lung se aplică, de obicei, pe câștigurile realizate din investiții deținute mai mult de un an. Pe de altă parte, câștigurile pe termen scurt, pe activele care sunt deținute timp de un an sau mai puțin, sunt impozitate la rata normală de impozitare a proprietarului. Aceasta sfârșește prin a fi mai mare decât impozitul pe câștigurile de capital pentru investițiile pe termen lung.

Potrivit raportului 2024 al Tax Foundation privind impozitarea europeană a câștigurilor de capital din 2024, Danemarca percepe cel mai mare impozit pe câștigurile de capital, de 42%. Norvegia este pe locul al doilea, cu 37,8%, urmată de Finlanda și Franța, cu 34% fiecare. Irlanda se situează pe poziția a cincea, cu 33%.

Mai multe țări, cum ar fi Belgia, Republica Cehă, Georgia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Slovacia, Elveția, Elveția și Turcia, nu impun un impozit pe câștigurile de capital.

Alex Mengden, analist de politici globale la Tax Foundation, a declarat: „Danemarca și Norvegia, cele două țări cu cele mai mari rate de impozitare a câștigurilor de capital, le leagă în mod explicit de ratele legale de impozitare a veniturilor personale, cu unele ajustări”.

Franța aplică o rată unică de 30% pentru câștigurile de capital, iar persoanele cu venituri mari plătesc o taxă suplimentară de 4%. Contribuabilii cu venituri mai mici au opțiunea de a alege ca câștigurile lor de capital să fie impozitate la ratele progresive ale impozitului pe venit pentru valori mobiliare.

În acest caz, aceștia pot primi o reducere pentru perioada de timp în care și-au păstrat titlurile, dar acest lucru este valabil numai pentru acțiunile sau titlurile cumpărate înainte de 1 ianuarie 2018.

Pentru acțiunile deținute între doi și opt ani, se poate obține o reducere de 50%, cu o relaxare de 65% pentru acțiunile deținute mai mult de opt ani.

Finlanda impozitează separat capitalul și veniturile obținute. Câteva exemple de venituri de capital sunt veniturile de capital din venituri sau activități antreprenoriale, participarea la profit și câștigurile de capital, veniturile din vânzarea de lemn și veniturile din dividende. De asemenea, sunt incluse veniturile din chirii, veniturile din resurse funciare extractibile și anumite tipuri de venituri din dobânzi.

Finlanda are, de asemenea, un impozit progresiv pe câștigurile de capital, veniturile de capital mai mici de 30.000 euro fiind impozitate cu o rată de 30%. Pentru veniturile de capital impozabile care depășesc acest prag se aplică o taxă de 34%.

Impozitele mai mici pe câștigurile de capital din țările din Europa de Est și de Sud-Est, cum ar fi Moldova, Bulgaria și România, printre altele, le fac să fie locuri atractive pentru o varietate de companii.
La acest lucru au contribuit, de asemenea, scutirile fiscale, terenurile și forța de muncă ieftine, precum și legile destul de simple pentru înființarea de societăți.

În țările în curs de dezvoltare, veniturile din capital provin, de obicei, din schimbul sau vânzarea de bunuri imobiliare, în timp ce în țările dezvoltate, acestea provin în principal din vânzarea de titluri de valoare. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că o proporție majoră a bogăției și a capitalului țărilor în curs de dezvoltare este imobilizată în proprietăți imobiliare. În plus, din cauza faptului că acțiunile la purtător sunt utilizate pe scară largă, nici impozitele pe câștigurile de capital pe acțiuni nu sunt la fel de eficiente.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare impozitează, de obicei, câștigurile de capital din investițiile imobiliare, deoarece acestea sunt considerate speculative și nu foarte productive din punct de vedere social. Prin urmare, impozitele pe acest tip de investiții sunt, de asemenea, menite să le limiteze într-o oarecare măsură, în speranța de a orienta cetățenii către alte investiții mai aliniate cu obiectivele economice și sociale ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

10 Mai 2024, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
10 Mai 2024, 12:07 // Actual //  Lupu Eduard

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Însă acum, el scoate adevărul la iveală, într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, adică colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.
Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău