Banca Mondială dă bani pentru îmbunătățirea calității produselor și digitalizarea agriculturii

Banca Mondială a aprobat o finanțare de 55 de milioane de dolari pentru îmbunătățirea prestării serviciilor agricole publice, stimularea creșterii orientate spre piață și asigurarea, în același timp, a mecanismelor eficiente de răspuns la crizele emergente, potrivit unui comunicat al instituțiței financiare.

Proiectul va sprijini, de asemenea, oportunitățile de creștere în cadrul lanțurilor valorice pentru lactate, carne, producția horticolă de legume și produse de nișă. Aceste subsectoare oferă un potențial semnificativ pentru antreprenoriat și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, în special pentru femei, și pot contribui la realizarea obiectivelor țării în materie de sustenabilitate a mediului și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură, într-un mod compatibil cu cerințele de finanțare ale UE pentru sistemele de producție agricolă.

„Sectorul agricol este vital pentru economia Moldovei și mă bucur că, datorită sprijinului acordat de Banca Mondială, țara va îmbunătăți prestarea serviciilor agricole publice, va stimula creșterea orientată spre piață și va spori reziliența beneficiarilor”, a declarat Inguna Dobraja, Directoarea de Țară al Băncii Mondiale pentru Moldova. „De asemenea, proiectul va ajuta Moldova să răspundă prompt și eficient la crizele sau urgențele eligibile, în cazul producerii acestora”.

Pe lângă obiectivele menționate mai sus, Proiectul AGGRI va contribui la îmbunătățirea sistemelor esențiale de elaborare și implementare a politicilor, de monitorizare și evaluare a cheltuielilor publice. De asemenea, proiectul prevede digitalizarea serviciilor și instituțiilor de bază, îmbunătățirea practicilor de gestionare a cunoștințelor și consolidarea conexiunilor dintre furnizorii de servicii pentru întreprinderi și fermierii care solicită sprijin pentru respectarea legislației UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Molodva #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept au crescut vizibil în ultimii ani, locuitorii din regiunea separatistă din stânga Nistrului trăiesc cu venituri aproape de două ori mai mici. Avertismentul vine de la economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, care a prezentat vineri, 13 iunie 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice”, un tablou alarmant al prăpastiei economice care se adâncește între cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Ioniță, în primul trimestru din 2025, salariul mediu în stânga Nistrului a fost de 7.600 de lei, în timp ce pe malul drept a atins 14.600 lei. Pensiile urmează aceeași tendință: 1.859 lei în stânga Nistrului față de 3.800 lei în dreapta. În 2024, pensiile din regiune au scăzut în termeni reali cu 0,8%, iar salariile au crescut modest, cu doar 4,1%, sub rata inflației.

„În timp ce pe malul drept veniturile salariale au crescut real cu 8%, pe malul stâng creșterea a fost mult mai slabă, iar pensiile chiar au scăzut. Practic, pensionarii din stânga Nistrului sunt astăzi mai săraci decât în 2015”, a subliniat Ioniță.

În ciuda unor prețuri mai mici la resurse energetice, regiunea transnistreană este marcată de o inflație cumulată de 970% din 2001 până în prezent, mult peste media de 624% de pe malul drept. Astfel, bunăstarea reală a populației a fost erodată constant. „Ceea ce cumpărai în 2001 cu un leu în stânga Nistrului, acum costă aproape 10 lei”, a spus expertul.

În plus, datele demografice reale arată un declin sever: deși administrația de la Tiraspol declară oficial 450.000 de locuitori, Ioniță estimează că populația reală este în jur de 280.000, dintre care peste 150.000 se află în afara regiunii.

Economia regiunii a stagnat. PIB-ul nominal al malului stâng a crescut nesemnificativ din 2021 până în 2024 – de la 19,3 miliarde la 20,1 miliarde de ruble – și rămâne cu 70% sub nivelul din 1989. În schimb, malul drept a recuperat peste 73% din nivelul economic de dinaintea colapsului sovietic.

„În ultimii 14 ani, PIB-ul malului drept a crescut cu o medie anuală de 2,6%, pe când în stânga Nistrului – doar cu 0,45%. Un ritm de creștere de șase ori mai slab. Practic, oamenii de acolo trăiesc astăzi la nivelul anilor 2000, în timp ce restul țării a mers înainte”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.