Banca Mondială: moldovenii sunt digitalizați, dar prea săraci ca să economisească. Doar 7% au bani puși deoparte

Republica Moldova înregistrează un nivel relativ ridicat de utilizare a tehnologiilor digitale, însă rămâne vulnerabilă la capitolul economisire și incluziune financiară profundă. Datele reies din cel mai recent set de indicatori publicați de Banca Mondială, cu privire la deținerea de conturi financiare și utilizarea telefoniei mobile.

Potrivit statisticilor, 56% dintre moldoveni au un cont financiar, un nivel apropiat de cel al unor economii emergente precum Mexic (53%) sau Mozambic (54%), dar semnificativ sub media statelor din Uniunea Europeană. În același timp, 50% dintre cetățeni au efectuat sau au primit plăți digitale, ceea ce indică o penetrare rapidă a serviciilor fintech și a plăților electronice.

Un contrast puternic apare însă la capitolul economisire. Doar 7% dintre moldoveni economisesc formal, unul dintre cele mai scăzute niveluri din tabel, mult sub țări comparabile precum Nigeria (43%), Polonia (46%) sau Malaysia (52%). Această cifră reflectă atât veniturile reduse, cât și lipsa unei culturi consolidate a economisirii prin intermediul instituțiilor financiare.

La capitolul creditare, 10% dintre moldoveni au împrumuturi formale, un nivel moderat, apropiat de cel al Maltei (7%) sau Nigeriei (9%), dar inferior față de economii mai dezvoltate sau emergente dinamice.

În schimb, Republica Moldova stă bine la accesul tehnologic. 92% dintre cetățeni dețin un telefon mobil, iar 79% au utilizat internetul în ultimele trei luni, indicatori care plasează țara peste state precum Nigeria, Maroc sau Pakistan și relativ aproape de unele țări din UE din Europa de Sud-Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozte #saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.