Valoare remitențelor, în creștere cu peste 30% timp de un an. Câți bani au fost trimiși în primele luni ale anului

Volumul transferurilor de bani către Moldova, realizate prin intermediul băncilor comerciale, în favoarea persoanelor fizice, au fost în creștere cu 32,1% timp de un an, în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cuantumul creșterii a însemnat 88 de milioane de dolari.

După cum scrie agenția Infomarket cu trimitere la date oferite de Banca Națională a Moldovei, în martie 2021 volumul remitențelor menționate s-a ridicat la 145,99 milioane USD, o creștere de 28,6% față de luna precedentă (113,53 milioane USD), precum și o creștere de 53 , 5%, comparativ cu martie 2020 (95,13 milioane dolari).

Remitențe în martie. Includ și salariile celor care activează la distanță

În același timp, în martie 2020, cea mai mare sumă lunară de transferuri a fost înregistrată anul acesta. După cum sa menționat în BNM, în structura transferurilor de valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurile în euro în martie 2021 s-au ridicat la 65,7% (+ 8,3 p.p. față de martie 2020), transferurile în dolari SUA – 31,7% (-6,4 pp), iar în ruble rusești – 2,6% (-1,9 pp). În special, în martie 2020, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 38,1%, euro – 57,4%, iar rubla – 4,5%. După cum sa menționat în BNM, sumele transferurilor de bani din străinătate, efectuate în favoarea persoanelor fizice din Moldova, sunt convertite din moneda inițială a transferului în dolari SUA la cursul de schimb oficial al BNM la data transferului de bani . Atât originea, cât și scopul acestor sume pot fi de altă natură. Acestea includ, pe lângă transferurile migranților moldoveni, și alte transferuri de bani: transferul salariilor către persoane fizice rezidente de la reprezentanțele nerezidenților (instituții financiare internaționale, organizații internaționale, agenți economici străini) în Moldova, transferuri în favoarea cetățenilor străini ședere temporară pe teritoriul Moldovei, pensii sociale, prestații, pensie alimentară. Datele BNM nu includ plăți prin bănci din raioanele de pe malul stâng al Nistrului.

Volumul transferurilor de bani către Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice în 2020 s-a ridicat la 1 miliard USD 486,74 milioane și a crescut cu 21,6%, comparativ cu 2019. Potrivit Băncii Mondiale, transferurile lucrătorilor oaspeți din Moldova în anii diferiți, de la 15% la 30% din PIB-ul țării. Recordul absolut al volumului de transferuri de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin bănci comerciale a fost în 2008 – 1 miliard USD 660,09 milioane

#remitențe #transferuri bănești #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.