Bancherul care a jefuit Moldova, Șor, ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să rămână pe linia de plutire financiară

Bancherul și politicianul Ilan Șor, utilizat de Rusia pentru destabilizarea Republicii Moldova, își răsplătește protectorii prin crearea unor scheme financiare care ajută companiile rusești să ocolească sancțiunile internaționale, relatează Bloomberg. Șor, cunoscut pentru implicarea sa în „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, demonstrează din nou abilități de manipulare financiară, de această dată în sprijinul intereselor Kremlinului.

Ilan Șor, fost politician moldovean și bancher, este considerat principalul suspect în cazul cunoscut ca „furtul secolului”, din 2014, când 1 miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al Moldovei, punând țara pe marginea falimentului. Acum, el este implicat în crearea de firme intermediare, inclusiv în parteneriate cu entități sancționate, care ajută afaceri rusești să efectueze tranzacții internaționale, evadând astfel restricțiile impuse de Statele Unite.

Una dintre companiile deținute de Șor, A7, a fost înființată împreună cu Promsvyazbank, principala bancă pentru sectorul militar-industrial din Rusia, care se află sub sancțiuni severe. A7 oferă ajutor în facilitarea plăților transfrontaliere, o problemă tot mai întâlnită de afaceri rusești care întâmpină dificultăți în efectuarea tranzacțiilor din cauza sancțiunilor economice. În documentele fondatoare ale A7, se precizează că Șor deține 51% din acțiuni, iar Promsvyazbank deține 49%.

Șor a mai înființat și compania Exim International, în parteneriat cu VEB.RF, o corporație de stat rusă aflată și ea pe listele de sancțiuni occidentale. Exim International se descrie ca un „parteneriat public-privat” destinat sprijinirii operațiunilor de export-import.

Chiar și în fața sancțiunilor, aceste firme caută specialiști pentru a oferi servicii financiare și de plăți transfrontaliere. Într-o postare pe site-ul de recrutare din Rusia, A7 promite „plăți transfrontaliere garantate și la timp pentru companiile rusești care operează pe piața globală”.

Șor a fugit din Moldova în Israel în 2019 pentru a evita pedeapsa și a primit cetățenia rusă, aflându-se în Rusia din 2024. El este pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite, Uniunii Europene și Regatului Unit, fiind acuzat de destabilizarea peisajului politic din Moldova.

În pofida sancțiunilor internaționale, afacerea lui Șor se dovedește a fi o sursă de profit, într-o perioadă în care multe companii rusești trebuie să recurgă la intermediari pentru a evita sancțiunile și pentru a menține comerțul internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sor #companii #Furt #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.