Bancherul care a jefuit Moldova, Șor, ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să rămână pe linia de plutire financiară

Bancherul și politicianul Ilan Șor, utilizat de Rusia pentru destabilizarea Republicii Moldova, își răsplătește protectorii prin crearea unor scheme financiare care ajută companiile rusești să ocolească sancțiunile internaționale, relatează Bloomberg. Șor, cunoscut pentru implicarea sa în „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, demonstrează din nou abilități de manipulare financiară, de această dată în sprijinul intereselor Kremlinului.

Ilan Șor, fost politician moldovean și bancher, este considerat principalul suspect în cazul cunoscut ca „furtul secolului”, din 2014, când 1 miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al Moldovei, punând țara pe marginea falimentului. Acum, el este implicat în crearea de firme intermediare, inclusiv în parteneriate cu entități sancționate, care ajută afaceri rusești să efectueze tranzacții internaționale, evadând astfel restricțiile impuse de Statele Unite.

Una dintre companiile deținute de Șor, A7, a fost înființată împreună cu Promsvyazbank, principala bancă pentru sectorul militar-industrial din Rusia, care se află sub sancțiuni severe. A7 oferă ajutor în facilitarea plăților transfrontaliere, o problemă tot mai întâlnită de afaceri rusești care întâmpină dificultăți în efectuarea tranzacțiilor din cauza sancțiunilor economice. În documentele fondatoare ale A7, se precizează că Șor deține 51% din acțiuni, iar Promsvyazbank deține 49%.

Șor a mai înființat și compania Exim International, în parteneriat cu VEB.RF, o corporație de stat rusă aflată și ea pe listele de sancțiuni occidentale. Exim International se descrie ca un „parteneriat public-privat” destinat sprijinirii operațiunilor de export-import.

Chiar și în fața sancțiunilor, aceste firme caută specialiști pentru a oferi servicii financiare și de plăți transfrontaliere. Într-o postare pe site-ul de recrutare din Rusia, A7 promite „plăți transfrontaliere garantate și la timp pentru companiile rusești care operează pe piața globală”.

Șor a fugit din Moldova în Israel în 2019 pentru a evita pedeapsa și a primit cetățenia rusă, aflându-se în Rusia din 2024. El este pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite, Uniunii Europene și Regatului Unit, fiind acuzat de destabilizarea peisajului politic din Moldova.

În pofida sancțiunilor internaționale, afacerea lui Șor se dovedește a fi o sursă de profit, într-o perioadă în care multe companii rusești trebuie să recurgă la intermediari pentru a evita sancțiunile și pentru a menține comerțul internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sor #companii #Furt #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice