Bancherul care a jefuit Moldova, Șor, ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să rămână pe linia de plutire financiară

Bancherul și politicianul Ilan Șor, utilizat de Rusia pentru destabilizarea Republicii Moldova, își răsplătește protectorii prin crearea unor scheme financiare care ajută companiile rusești să ocolească sancțiunile internaționale, relatează Bloomberg. Șor, cunoscut pentru implicarea sa în „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, demonstrează din nou abilități de manipulare financiară, de această dată în sprijinul intereselor Kremlinului.

Ilan Șor, fost politician moldovean și bancher, este considerat principalul suspect în cazul cunoscut ca „furtul secolului”, din 2014, când 1 miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al Moldovei, punând țara pe marginea falimentului. Acum, el este implicat în crearea de firme intermediare, inclusiv în parteneriate cu entități sancționate, care ajută afaceri rusești să efectueze tranzacții internaționale, evadând astfel restricțiile impuse de Statele Unite.

Una dintre companiile deținute de Șor, A7, a fost înființată împreună cu Promsvyazbank, principala bancă pentru sectorul militar-industrial din Rusia, care se află sub sancțiuni severe. A7 oferă ajutor în facilitarea plăților transfrontaliere, o problemă tot mai întâlnită de afaceri rusești care întâmpină dificultăți în efectuarea tranzacțiilor din cauza sancțiunilor economice. În documentele fondatoare ale A7, se precizează că Șor deține 51% din acțiuni, iar Promsvyazbank deține 49%.

Șor a mai înființat și compania Exim International, în parteneriat cu VEB.RF, o corporație de stat rusă aflată și ea pe listele de sancțiuni occidentale. Exim International se descrie ca un „parteneriat public-privat” destinat sprijinirii operațiunilor de export-import.

Chiar și în fața sancțiunilor, aceste firme caută specialiști pentru a oferi servicii financiare și de plăți transfrontaliere. Într-o postare pe site-ul de recrutare din Rusia, A7 promite „plăți transfrontaliere garantate și la timp pentru companiile rusești care operează pe piața globală”.

Șor a fugit din Moldova în Israel în 2019 pentru a evita pedeapsa și a primit cetățenia rusă, aflându-se în Rusia din 2024. El este pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite, Uniunii Europene și Regatului Unit, fiind acuzat de destabilizarea peisajului politic din Moldova.

În pofida sancțiunilor internaționale, afacerea lui Șor se dovedește a fi o sursă de profit, într-o perioadă în care multe companii rusești trebuie să recurgă la intermediari pentru a evita sancțiunile și pentru a menține comerțul internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sor #companii #Furt #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.