Bancherul care a jefuit Moldova, Șor, ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să rămână pe linia de plutire financiară

Bancherul și politicianul Ilan Șor, utilizat de Rusia pentru destabilizarea Republicii Moldova, își răsplătește protectorii prin crearea unor scheme financiare care ajută companiile rusești să ocolească sancțiunile internaționale, relatează Bloomberg. Șor, cunoscut pentru implicarea sa în „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, demonstrează din nou abilități de manipulare financiară, de această dată în sprijinul intereselor Kremlinului.

Ilan Șor, fost politician moldovean și bancher, este considerat principalul suspect în cazul cunoscut ca „furtul secolului”, din 2014, când 1 miliard de dolari a fost sustras din sistemul bancar al Moldovei, punând țara pe marginea falimentului. Acum, el este implicat în crearea de firme intermediare, inclusiv în parteneriate cu entități sancționate, care ajută afaceri rusești să efectueze tranzacții internaționale, evadând astfel restricțiile impuse de Statele Unite.

Una dintre companiile deținute de Șor, A7, a fost înființată împreună cu Promsvyazbank, principala bancă pentru sectorul militar-industrial din Rusia, care se află sub sancțiuni severe. A7 oferă ajutor în facilitarea plăților transfrontaliere, o problemă tot mai întâlnită de afaceri rusești care întâmpină dificultăți în efectuarea tranzacțiilor din cauza sancțiunilor economice. În documentele fondatoare ale A7, se precizează că Șor deține 51% din acțiuni, iar Promsvyazbank deține 49%.

Șor a mai înființat și compania Exim International, în parteneriat cu VEB.RF, o corporație de stat rusă aflată și ea pe listele de sancțiuni occidentale. Exim International se descrie ca un „parteneriat public-privat” destinat sprijinirii operațiunilor de export-import.

Chiar și în fața sancțiunilor, aceste firme caută specialiști pentru a oferi servicii financiare și de plăți transfrontaliere. Într-o postare pe site-ul de recrutare din Rusia, A7 promite „plăți transfrontaliere garantate și la timp pentru companiile rusești care operează pe piața globală”.

Șor a fugit din Moldova în Israel în 2019 pentru a evita pedeapsa și a primit cetățenia rusă, aflându-se în Rusia din 2024. El este pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite, Uniunii Europene și Regatului Unit, fiind acuzat de destabilizarea peisajului politic din Moldova.

În pofida sancțiunilor internaționale, afacerea lui Șor se dovedește a fi o sursă de profit, într-o perioadă în care multe companii rusești trebuie să recurgă la intermediari pentru a evita sancțiunile și pentru a menține comerțul internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sor #companii #Furt #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.