Băncile europene se pregătesc pentru șocuri economice globale: Ce impact vor avea războaiele comerciale?

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunțat luni că va evalua modul în care băncile europene ar face față unui scenariu în care tensiunile geopolitice ar escalada și ar conduce la războaie comerciale. Testele de stres, care vor implica 64 de bănci din Uniunea Europeană și Norvegia, vor analiza reziliența acestora în fața unor șocuri economice semnificative, potrivit Reuters.

Scenariul testat presupune un declin al PIB-ului Uniunii Europene cu 6,3% în perioada 2024-2027, ca urmare a unui impact economic sever al tensiunilor comerciale și geopolitice. Această simulare include efecte negative asupra lanțurilor de aprovizionare, creșterea inflației și scăderea încrederii consumatorilor, care ar putea conduce la o creștere a șomajului. Testele vor evalua capacitatea băncilor de a face față acestor provocări economice și de a menține stabilitatea financiară în caz de criză.

Rezultatele testelor de stres vor fi publicate în luna august și vor contribui la procesul de supervizare a sectorului bancar european. În paralel, Banca Centrală Europeană (BCE) va efectua teste suplimentare pentru băncile din statele membre care nu sunt incluse în evaluarea EBA.

Aceste teste sunt esențiale pentru a evalua necesarul de capital al băncilor pentru a absorbi posibile pierderi și pentru a susține economia europeană în perioade de instabilitate economică. De asemenea, ele oferă o imagine clară asupra capacității instituțiilor financiare de a rămâne reziliente în fața unor șocuri externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#test #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2004, în Republica Moldova s-au născut 38.000 de copii. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar 14.600 dintre ei mai sunt în țară. Cifrele nu reflectă doar un fenomen demografic, ci un eșec sistemic al statului de a oferi tinerilor motive reale să rămână și să-și construiască un viitor acasă, avertizează economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză publicată pe blogul său.

„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv. Statul investește zeci de mii de euro în educația fiecărui copil, iar apoi îl pierde definitiv”, subliniază Ioniță.

Potrivit analizei, peste 60% dintre copiii născuți în 2004 au părăsit Moldova până la vârsta de 22 de ani. Fenomenul nu este natural, ci structural, accelerat de lipsa de oportunități și de o administrație publică ineficientă.

La vârsta de 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară. La liceu (2020), mai rămâneau doar 27.100 – o treime deja dispăruseră. La 22 de ani (2026), vor rămâne doar 17.800. Iar la 26 de ani (2031), vor fi în țară doar 14.600 – mai puțin de 40%.

Statul cheltuie peste 30.000 euro pentru educația unui tânăr până la 22 ani. În cazul generației 2004, înseamnă 750 de milioane de euro investiți într-o generație care a plecat în proporție de peste 60%.

„Fiecare tânăr plecat înseamnă 25–30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde între 100.000 și 120.000 euro per individ. Multiplicați cu zeci de mii de tineri – și veți înțelege dimensiunea colapsului economic”, afirmă Ioniță.

Ioniță susține că este criză de forță de muncă calificată – sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul sunt profund afectate, dar există și o presiune pe sistemul de pensii – mai puțini contribuabili, mai mulți beneficiari.

Soluțiile propuse de Ioniță vizează stimulentele pentru revenire: burse, credite pentru locuințe, scutiri fiscale. Educație conectată la piața muncii – competențe aplicabile în țară. Reformă administrativă profundă – digitalizare, meritocrație, eficiență. Contract social cu tinerii – nu doar să li se ceară să rămână, ci să li se ofere un viitor demn și predictibil.