Băncile gigantice ale lumii își unesc forțele pentru a tripla producția de energie nucleară până în 2050

Paisprezece dintre cele mai mari bănci și instituții financiare din lume, inclusiv Bank of America, Barclays, BNP Paribas, Citi și Goldman Sachs, și-au exprimat angajamentul de a sprijini extinderea capacității nucleare globale. Aceasta face parte dintr-un efort susținut de guverne și industrie pentru a debloca finanțarea necesară construcției unei noi generații de centrale nucleare, scrie Financial Times.

Anunțul a fost făcut la un eveniment desfășurat în New York, unde consilierul pe probleme de climă al Casei Albe, John Podesta, a reiterat obiectivul stabilit la negocierile climatice COP28 de a tripla capacitatea nucleară globală până în 2050.

Sprijinul băncilor este considerat un moment de cotitură, deoarece dificultățile legate de finanțarea proiectelor nucleare au încetinit construcția de noi centrale în țările occidentale din anii ’80 până în prezent. Băncile ar putea sprijini noile centrale nucleare prin credite directe, finanțări de proiecte sau prin introducerea companiilor nucleare către fonduri de capital privat.

Această susținere vine în contextul în care tehnologia nucleară este din ce în ce mai văzută ca o soluție esențială pentru combaterea schimbărilor climatice și atingerea obiectivelor de emisii net zero.

#Nucleară #Energie #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.