Băncile rusești au blocate mai mult de jumătate din conturile, în dolari și euro, din întreaga lume

24 Mai 2024, 16:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 16:55 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Centrală a Rusiei a raportat că de la începutul anului 2022, numărul conturilor corespondente în valută ale băncilor ruse în dolari SUA și euro a scăzut cu 55%, iar de la sfârșitul anului trecut, deschiderea de conturi, în băncile statelor „prietene”, bat pasul după amenințările cu sancțiuni secundare din partea Statelor Unite, dar cursul de schimb al rublei rămân stabil datorită capitalului adecvat, al exporturilor  și a politicii monetare stricte.

„În perioada de raportare a continuat tendința de reducere a relațiilor corespondente în valute toxice cu băncile nerezidente”, susține banca centrală a Rusiei în evaluarea stabilității financiare.

Potrivit datelor de la 1 aprilie 2024, valoarea indicelui relațiilor corespondente cu nerezidenții în valute „toxice” dolari SUA și euro, a scăzut cu 17% față de 1 octombrie 2023, iar comparativ cu începutul anului 2022 – cu 55%, scrie The Moscow Times.

Dinamica pozitivă a relațiilor corespondente în monedele țărilor „prietenoase” Rusiei, observată din 2022, a încetinit din cauza sancțiunilor adoptate de Statele Unite în decembrie 2023 și complicând interacțiunea băncilor ruse cu partenerii străini, a indicat Banca Centrală. .

În general, în condițiile restricțiilor de capital, situația pe piața valutară rusă, conform Băncii Centrale, a fost stabilă și a fost determinată de starea contului curent a balanței de plăți.

De la introducerea vânzării obligatorii a veniturilor în valută străină, Banca Centrală a înregistrat o creștere a volumului vânzărilor nete de valută străină de către exportatori: ale celor mai mari 29 de companii exportatoare rusești, acestea s-au ridicat la 13,9 miliarde USD în noiembrie 2023 și 14,8 USD. miliarde în decembrie. Raportul dintre vânzările nete de valută și veniturile din export valutar a fost de 88% și 93% în noiembrie și, respectiv, decembrie 2023.

Prețurile ridicate ale petrolului au contribuit, de asemenea, la creșterea câștigurilor valutare și a vânzărilor nete, iar scăderea prețului petrolului în decembrie 2023 – ianuarie 2024 a dus la o scădere a veniturilor din export și a vânzărilor de valută ale companiilor.

Ca urmare, volumul mediu lunar al vânzărilor nete de valută străină pentru perioada ianuarie-februarie 2024 pentru grupul de companii luat în considerare a scăzut la 11,7 miliarde USD.

Revenirea prețurilor petrolului în februarie – martie 2024, precum și primirea plăților pentru veniturile din export amânate anterior din cauza presiunii crescute a sancțiunilor au condus la o creștere a vânzărilor nete de valută străină în martie la 13,0 miliarde USD, în aprilie – la 13,2 miliarde USD , a spus el Banca Centrală.

Autoritatea de reglementare a remarcat, de asemenea, în revizuire riscurile înrăutățirii situației cu lichiditatea valutară. Din decembrie 2023, împrumuturile în yuani au început să depășească dinamica fondurilor strânse în yuani, aceasta a fost însoțită de o scădere a activelor lichide în yuani ale băncilor. În același timp, băncile s-au bazat din ce în ce mai mult pe finanțarea pe termen scurt prin tranzacții de swap valutar.

Pentru a reduce excesul de volatilitate pe piața monetară valutară, CBR crește limita zilnică a schimburilor de yuani pentru ultimele și primele două zile de tranzacționare ale fiecărei luni de la 10 la 20 de miliarde de yuani. În același timp, Banca Centrală a majorat rata la swap-urile de yuani „pentru a minimiza impactul operațiunilor Băncii Rusiei asupra prețurilor de pe piață”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală