Băncile rusești au blocate mai mult de jumătate din conturile, în dolari și euro, din întreaga lume

Banca Centrală a Rusiei a raportat că de la începutul anului 2022, numărul conturilor corespondente în valută ale băncilor ruse în dolari SUA și euro a scăzut cu 55%, iar de la sfârșitul anului trecut, deschiderea de conturi, în băncile statelor „prietene”, bat pasul după amenințările cu sancțiuni secundare din partea Statelor Unite, dar cursul de schimb al rublei rămân stabil datorită capitalului adecvat, al exporturilor și a politicii monetare stricte.

„În perioada de raportare a continuat tendința de reducere a relațiilor corespondente în valute toxice cu băncile nerezidente”, susține banca centrală a Rusiei în evaluarea stabilității financiare.

Potrivit datelor de la 1 aprilie 2024, valoarea indicelui relațiilor corespondente cu nerezidenții în valute „toxice” dolari SUA și euro, a scăzut cu 17% față de 1 octombrie 2023, iar comparativ cu începutul anului 2022 – cu 55%, scrie The Moscow Times.

Dinamica pozitivă a relațiilor corespondente în monedele țărilor „prietenoase” Rusiei, observată din 2022, a încetinit din cauza sancțiunilor adoptate de Statele Unite în decembrie 2023 și complicând interacțiunea băncilor ruse cu partenerii străini, a indicat Banca Centrală. .

În general, în condițiile restricțiilor de capital, situația pe piața valutară rusă, conform Băncii Centrale, a fost stabilă și a fost determinată de starea contului curent a balanței de plăți.

De la introducerea vânzării obligatorii a veniturilor în valută străină, Banca Centrală a înregistrat o creștere a volumului vânzărilor nete de valută străină de către exportatori: ale celor mai mari 29 de companii exportatoare rusești, acestea s-au ridicat la 13,9 miliarde USD în noiembrie 2023 și 14,8 USD. miliarde în decembrie. Raportul dintre vânzările nete de valută și veniturile din export valutar a fost de 88% și 93% în noiembrie și, respectiv, decembrie 2023.

Prețurile ridicate ale petrolului au contribuit, de asemenea, la creșterea câștigurilor valutare și a vânzărilor nete, iar scăderea prețului petrolului în decembrie 2023 – ianuarie 2024 a dus la o scădere a veniturilor din export și a vânzărilor de valută ale companiilor.

Ca urmare, volumul mediu lunar al vânzărilor nete de valută străină pentru perioada ianuarie-februarie 2024 pentru grupul de companii luat în considerare a scăzut la 11,7 miliarde USD.

Revenirea prețurilor petrolului în februarie – martie 2024, precum și primirea plăților pentru veniturile din export amânate anterior din cauza presiunii crescute a sancțiunilor au condus la o creștere a vânzărilor nete de valută străină în martie la 13,0 miliarde USD, în aprilie – la 13,2 miliarde USD , a spus el Banca Centrală.

Autoritatea de reglementare a remarcat, de asemenea, în revizuire riscurile înrăutățirii situației cu lichiditatea valutară. Din decembrie 2023, împrumuturile în yuani au început să depășească dinamica fondurilor strânse în yuani, aceasta a fost însoțită de o scădere a activelor lichide în yuani ale băncilor. În același timp, băncile s-au bazat din ce în ce mai mult pe finanțarea pe termen scurt prin tranzacții de swap valutar.

Pentru a reduce excesul de volatilitate pe piața monetară valutară, CBR crește limita zilnică a schimburilor de yuani pentru ultimele și primele două zile de tranzacționare ale fiecărei luni de la 10 la 20 de miliarde de yuani. În același timp, Banca Centrală a majorat rata la swap-urile de yuani „pentru a minimiza impactul operațiunilor Băncii Rusiei asupra prețurilor de pe piață”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.