Băncile rusești au blocate mai mult de jumătate din conturile, în dolari și euro, din întreaga lume

24 Mai 2024, 16:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
24 Mai 2024, 16:55 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Centrală a Rusiei a raportat că de la începutul anului 2022, numărul conturilor corespondente în valută ale băncilor ruse în dolari SUA și euro a scăzut cu 55%, iar de la sfârșitul anului trecut, deschiderea de conturi, în băncile statelor „prietene”, bat pasul după amenințările cu sancțiuni secundare din partea Statelor Unite, dar cursul de schimb al rublei rămân stabil datorită capitalului adecvat, al exporturilor  și a politicii monetare stricte.

„În perioada de raportare a continuat tendința de reducere a relațiilor corespondente în valute toxice cu băncile nerezidente”, susține banca centrală a Rusiei în evaluarea stabilității financiare.

Potrivit datelor de la 1 aprilie 2024, valoarea indicelui relațiilor corespondente cu nerezidenții în valute „toxice” dolari SUA și euro, a scăzut cu 17% față de 1 octombrie 2023, iar comparativ cu începutul anului 2022 – cu 55%, scrie The Moscow Times.

Dinamica pozitivă a relațiilor corespondente în monedele țărilor „prietenoase” Rusiei, observată din 2022, a încetinit din cauza sancțiunilor adoptate de Statele Unite în decembrie 2023 și complicând interacțiunea băncilor ruse cu partenerii străini, a indicat Banca Centrală. .

În general, în condițiile restricțiilor de capital, situația pe piața valutară rusă, conform Băncii Centrale, a fost stabilă și a fost determinată de starea contului curent a balanței de plăți.

De la introducerea vânzării obligatorii a veniturilor în valută străină, Banca Centrală a înregistrat o creștere a volumului vânzărilor nete de valută străină de către exportatori: ale celor mai mari 29 de companii exportatoare rusești, acestea s-au ridicat la 13,9 miliarde USD în noiembrie 2023 și 14,8 USD. miliarde în decembrie. Raportul dintre vânzările nete de valută și veniturile din export valutar a fost de 88% și 93% în noiembrie și, respectiv, decembrie 2023.

Prețurile ridicate ale petrolului au contribuit, de asemenea, la creșterea câștigurilor valutare și a vânzărilor nete, iar scăderea prețului petrolului în decembrie 2023 – ianuarie 2024 a dus la o scădere a veniturilor din export și a vânzărilor de valută ale companiilor.

Ca urmare, volumul mediu lunar al vânzărilor nete de valută străină pentru perioada ianuarie-februarie 2024 pentru grupul de companii luat în considerare a scăzut la 11,7 miliarde USD.

Revenirea prețurilor petrolului în februarie – martie 2024, precum și primirea plăților pentru veniturile din export amânate anterior din cauza presiunii crescute a sancțiunilor au condus la o creștere a vânzărilor nete de valută străină în martie la 13,0 miliarde USD, în aprilie – la 13,2 miliarde USD , a spus el Banca Centrală.

Autoritatea de reglementare a remarcat, de asemenea, în revizuire riscurile înrăutățirii situației cu lichiditatea valutară. Din decembrie 2023, împrumuturile în yuani au început să depășească dinamica fondurilor strânse în yuani, aceasta a fost însoțită de o scădere a activelor lichide în yuani ale băncilor. În același timp, băncile s-au bazat din ce în ce mai mult pe finanțarea pe termen scurt prin tranzacții de swap valutar.

Pentru a reduce excesul de volatilitate pe piața monetară valutară, CBR crește limita zilnică a schimburilor de yuani pentru ultimele și primele două zile de tranzacționare ale fiecărei luni de la 10 la 20 de miliarde de yuani. În același timp, Banca Centrală a majorat rata la swap-urile de yuani „pentru a minimiza impactul operațiunilor Băncii Rusiei asupra prețurilor de pe piață”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.