„Fructele politizate” ale Republicii Moldova au fost exportate cu aproape 30% mai puțin în 2023

Exporturile de mere din Republica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în 2023, diminuându-se cu aproape 30%. Economistul Veaceslav Ioniță a prezentat aceste date în cadrul emisiunii „Analize economice”, evidențiind impactul asupra veniturilor din sectorul pomicol.

Comparativ cu anii anteriori, veniturile din vânzarea merelor au avut următoarele evoluții: în 2015, acestea au fost de 900 de mii de lei, dintre care 600 de mii de lei proveneau din vânzările interne și 300 de mii de lei din export. În 2017, veniturile au crescut la 1,83 miliarde de lei, cu 980 de mii de lei din vânzările interne și 850 de mii de lei din export. În 2019, veniturile au ajuns la 2,08 miliarde de lei, cu 1,13 miliarde de lei din vânzările interne și 950 de mii de lei din export. În 2021, veniturile au crescut semnificativ la 2,86 miliarde de lei, dintre care 1,31 miliarde de lei proveneau din vânzările interne și 1,55 miliarde de lei din export. În 2023, veniturile totale au scăzut la 2,47 miliarde de lei, cu 1,33 miliarde de lei din vânzările interne și 1,14 miliarde de lei din export.

„După situația privind exportul de mere în Federația Rusă, poți demonstra că merele moldovenești sunt un produs politic, sunt produsele care vorbesc despre o diferență dintre ceea ce exportă Republica Moldova în Federația Rusă și ceea ce importă rușii din Republica Moldova. În ultimii trei ani au fost mai multe extreme istorice legate de exportul de mere moldovenești în Federația Rusă. În 2021, Republica Moldova exporta în Federația Rusă 97% din producția de mere, acum în Federația Rusă se exportă practic jumătate și parțial s-a reușit să fie compensată piața rusă cu alte piețe”, a punctat Ioniță.

Exporturile de mere moldovenești au fost distribuite către 49 de țări în 2023, după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%, Kazahstan – 17,4%, România – 10,1%, Belarus – 5,3%, Emiratele Arabe Unite – 3,8%, Arabia Saudită – 3,3%, Uzbekistan – 1,9%, Kîrgîzstan – 1,3%, Oman – 0,5%, Qatar – 0,5%, iar alte 39 de țări au reprezentat 3% din totalul exporturilor.

Ioniță a menționat că în 2023 exporturile de mere moldovenești au înregistrat o scădere de 28,1 milioane de dolari la nivel mondial. Exporturile către Federația Rusă au scăzut cu 32,18 milioane de dolari, către Belarus cu 2,19 milioane de dolari, către Turcia cu 1,67 milioane de dolari și către Kîrgîzstan cu 390 de mii de dolari. În alte 10 țări, exporturile au scăzut cu un total de 1,29 milioane de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mere către Kazahstan au crescut cu 4,59 milioane de dolari, către România cu 1,83 milioane de dolari, către Arabia Saudită cu 1 milion de dolari, către Emiratele Arabe Unite cu 860 de mii de dolari și către Israel cu 290 de mii de dolari. Alte 22 de țări au înregistrat o creștere totală de 1,06 milioane de dolari în exporturile de mere.

În ceea ce privește suprafața livezilor de mere în rod, aceasta a scăzut semnificativ de-a lungul anilor. Între 1996 și 2000, Republica Moldova avea 88 de mii de hectare de livezi, dintre care 64 de mii erau gestionate de întreprinderile agricole și 24 de mii de gospodăriile țărănești și populație. În perioada 2006-2010, suprafața a scăzut la 60,6 mii de hectare. Între 2016 și 2020, aceasta a ajuns la 51,6 mii de hectare, iar în 2021 la 48,5 mii de hectare. În 2023, suprafața livezilor de mere a scăzut la 43,1 mii de hectare, dintre care 12,8 mii erau gestionate de întreprinderi agricole, 26,7 mii de gospodării țărănești și 3,6 mii de populație.

„Este cea mai mică suprafață pe care a avut-o vreodată Republica Moldova. Însă, avem multe livezi tehnologizate, care au o productivitate mult mai mare”, a concluzionat expertul Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#mere #export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2023, Philip Morris International a anunțat o investiție de 30 de milioane de dolari în Ucraina și 3 milioane de dolari pentru relocarea producerii de tutun a PMI la Chișinău. În urma acestui anunț, compania de lansat o nouă unitate de producere în regiunea Lvov și a început producerea de țigarete la fabrica moldovenească „Tutun-CTC”. Președintele regiunii europene a Philip Morris International, Massimo Andolina, a declarat pentru „InfoMarket” că decizia de a investi într-un stat sau regiune aflată în război nu a fost una simplă, însă a fost crucial pentru companie să acționeze în vederea redresării situației economice a Ucrainei și Moldovei, scrie infotag.md.

Președintele Regiunii Europene a Philip Morris International susține că, odată cu suspendarea activității fabricii din Harkov, Ucraina, care aproviziona cu produse de tutun piața moldovenească, compania urma să ia decizia unde să fabrice produsele pentru piața Republicii Moldova.

„Într-o companie internațională ca a noastră existau mai multe surse alternative, ne-am convins rapid că relocarea producției în Moldova și extinderea prezenței noastre în țară era o decizie corectă. De asemenea, am făcut acest lucru pentru a ne demonstra angajamentul de a rămâne un partener de încredere pentru economia națională pe termen lung. Suntem încrezători că mai multe companii ne vor urma exemplul și vor fi inspirate de hotărârea și angajamentul nostru ferm față de Ucraina și Moldova”, a subliniat Massimo Andolina.

Acesta a menționat că, pentru Philip Morris International, ca și pentru orice altă companie care investește pe o piață, este important ca autoritățile să creeze un mediu de afaceri previzibil și un cadru normativ aliniat la bunele practici UE.

„Dacă ne uităm la industria tutunului în Uniunea Europeană, atât taxarea, cât și reglementarea produselor constituie două componente legislative majore ale cadrului de control al tutunului. Ambele au prevederi diferite în ceea ce privește țigările și produsele fără fum. În stabilirea cadrelor legislative, Moldova are astăzi oportunitatea de a beneficia de experiența europeană, unde marea majoritate a țărilor au adoptat alternativele fără fum (țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele de încălzire a tutunului) ca fiind un instrument puternic de reducere a incidenței fumatului și au recunoscut diferența acestora față de țigări atât prin reglementare, cât și prin taxare diferențiată”, a adăugat Președintele Regiunii Europene a PMI.

Conform analizelor, în UE, diferența dintre accizele pentru produsele fără fum și țigări este, în medie, de peste 60%. Acesta este un nivel de diferențiere care le permite fumătorilor adulți să înțeleagă clar că nu toate produsele sunt la fel și că statul recunoaște că taxarea trebuie să se bazeze pe nivelul de risc al produsului.

„Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corespunzător pentru aceste produse, ca să transmită un mesaj clar cetățenilor că ele sunt diferite de țigări.

Aceasta este singura modalitate de a încuraja obiceiuri mai bune și de a-i determina pe oameni să renunțe la țigări cât mai curând posibil, pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții lor, a sănătății publice și a societății în general”, a mai spus Massimo Andolina.

Președintele Regiunii Europene a PMI a adăugat că un cadrul normativ cu abordări moderne, bazate pe dovezi, este important atât pentru stimularea investițiilor, cât și a inovațiilor. Iar având un dialog transparent cu toate părțile interesate, lucrurile pot evolua rapid în Republica Moldova.

#Massimo Andolina #PMI #Investiții #economie