„Fructele politizate” ale Republicii Moldova au fost exportate cu aproape 30% mai puțin în 2023

Exporturile de mere din Republica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în 2023, diminuându-se cu aproape 30%. Economistul Veaceslav Ioniță a prezentat aceste date în cadrul emisiunii „Analize economice”, evidențiind impactul asupra veniturilor din sectorul pomicol.

Comparativ cu anii anteriori, veniturile din vânzarea merelor au avut următoarele evoluții: în 2015, acestea au fost de 900 de mii de lei, dintre care 600 de mii de lei proveneau din vânzările interne și 300 de mii de lei din export. În 2017, veniturile au crescut la 1,83 miliarde de lei, cu 980 de mii de lei din vânzările interne și 850 de mii de lei din export. În 2019, veniturile au ajuns la 2,08 miliarde de lei, cu 1,13 miliarde de lei din vânzările interne și 950 de mii de lei din export. În 2021, veniturile au crescut semnificativ la 2,86 miliarde de lei, dintre care 1,31 miliarde de lei proveneau din vânzările interne și 1,55 miliarde de lei din export. În 2023, veniturile totale au scăzut la 2,47 miliarde de lei, cu 1,33 miliarde de lei din vânzările interne și 1,14 miliarde de lei din export.

„După situația privind exportul de mere în Federația Rusă, poți demonstra că merele moldovenești sunt un produs politic, sunt produsele care vorbesc despre o diferență dintre ceea ce exportă Republica Moldova în Federația Rusă și ceea ce importă rușii din Republica Moldova. În ultimii trei ani au fost mai multe extreme istorice legate de exportul de mere moldovenești în Federația Rusă. În 2021, Republica Moldova exporta în Federația Rusă 97% din producția de mere, acum în Federația Rusă se exportă practic jumătate și parțial s-a reușit să fie compensată piața rusă cu alte piețe”, a punctat Ioniță.

Exporturile de mere moldovenești au fost distribuite către 49 de țări în 2023, după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%, Kazahstan – 17,4%, România – 10,1%, Belarus – 5,3%, Emiratele Arabe Unite – 3,8%, Arabia Saudită – 3,3%, Uzbekistan – 1,9%, Kîrgîzstan – 1,3%, Oman – 0,5%, Qatar – 0,5%, iar alte 39 de țări au reprezentat 3% din totalul exporturilor.

Ioniță a menționat că în 2023 exporturile de mere moldovenești au înregistrat o scădere de 28,1 milioane de dolari la nivel mondial. Exporturile către Federația Rusă au scăzut cu 32,18 milioane de dolari, către Belarus cu 2,19 milioane de dolari, către Turcia cu 1,67 milioane de dolari și către Kîrgîzstan cu 390 de mii de dolari. În alte 10 țări, exporturile au scăzut cu un total de 1,29 milioane de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mere către Kazahstan au crescut cu 4,59 milioane de dolari, către România cu 1,83 milioane de dolari, către Arabia Saudită cu 1 milion de dolari, către Emiratele Arabe Unite cu 860 de mii de dolari și către Israel cu 290 de mii de dolari. Alte 22 de țări au înregistrat o creștere totală de 1,06 milioane de dolari în exporturile de mere.

În ceea ce privește suprafața livezilor de mere în rod, aceasta a scăzut semnificativ de-a lungul anilor. Între 1996 și 2000, Republica Moldova avea 88 de mii de hectare de livezi, dintre care 64 de mii erau gestionate de întreprinderile agricole și 24 de mii de gospodăriile țărănești și populație. În perioada 2006-2010, suprafața a scăzut la 60,6 mii de hectare. Între 2016 și 2020, aceasta a ajuns la 51,6 mii de hectare, iar în 2021 la 48,5 mii de hectare. În 2023, suprafața livezilor de mere a scăzut la 43,1 mii de hectare, dintre care 12,8 mii erau gestionate de întreprinderi agricole, 26,7 mii de gospodării țărănești și 3,6 mii de populație.

„Este cea mai mică suprafață pe care a avut-o vreodată Republica Moldova. Însă, avem multe livezi tehnologizate, care au o productivitate mult mai mare”, a concluzionat expertul Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#mere #export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.