Băncile străine stau la coadă pentru a obţine dolari de la Fed-ul american

O facilitate introdusă de Rezerva Federală americană pentru a oferi băncilor centrale din străinătate acces la finanţare în dolari a fost accesată pentru o valoare record de 60 de miliarde de dolari, pe parcursul unei săptămâni de stres în sectorul bancar care a afectat pieţele financiare din întreaga lume, transmite Bloomberg.

Cererea record pentru Foreign and International Monetary Authorities Repo Facility pusă la punct de Fed a venit în perioada 15 – 22 martie. Fed nu a oferit informaţii cu privire la identitatea băncilor care au accesat facilitatea.

„Cineva, undeva are nevoie de finanţare în dolari”, spune Antoine Bouvet, analist şef la ING Bank NV. Acesta subliniază că „deocamdată, nu este o mare îngrijorare având în vedere cum evoluează swap-urile valutare precum şi accesarea redusă a liniilor FX în dolari”.

Facilitatea oferită de Rezerve Federală americană a fost introdusă în timpul pandemiei şi a fost concepută pentru a reduce orice presiune pe pieţele mondiale de finanţare în dolari. Instrumentul permite băncilor centrale străine să îşi folosească deţinerile de titluri de stat americane drept garanţii pentru lichidităţi în dolari, care sunt la mare căutare în perioade de stres în sectorul financiar.

Cea mai recentă explozie a cererii pentru dolari de la Fed vine într-un moment în care îngrijorările cu privire la situaţia fragilă din sectorul bancar s-au răspândit din SUA în Europa, culminând cu preluarea în regim de urgenţă a băncii elveţiene Credit Suisse Group AG de către rivala UBS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #dolar #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.