Bani albi pentru zile negre. Câți bani au moldovenii în bănci

Criza i-a făcut pe moldoveni să înțeleagă că sunt singurii responsabili pentru bunăstarea lor, însă nu și capitolul economisirii banilor. După anul de criză, moldovenii s-au orientat spre cheltuieli.

După ce au îmbrățișat cu nesaț creditele de consum, de la cele cu buletinul la cele ipotecare, economisirea nu a mai contat. Iar statisticile o confirmă. Datele Băncii Naționale arată că volumul depozitelor în lei, atrase de băncile din țară, la sfârșitul lunii august 2021 se ridica la 49,2 miliarde de lei, cu 315,6 milioane lei mai puțin.

Volumul depozitelor în valută, echivalentul în lei, a crescut cu 892,1 milioane lei (+2,5%) – până la 36 miliarde 215,7 milioane de lei. Totodată, depozitele persoanelor fizice în lei au scăzut în cursul lunii cu 210,8 milioane de lei – la 31 miliarde 314 milioane de lei, iar în valută străină (în echivalent lei) – au scăzut cu 115,5 milioane de lei – până la 22 miliarde 915,7 milioane de lei.

În același timp, volumul depozitelor persoanelor juridice în lei a scăzut cu 104,8 milioane de lei (-0,6%) – la 17 miliarde 861,1 milioane de lei, iar depozitele în valută – au crescut cu un miliard de lei (+ 8,2%) – până la 13,3 miliarde de lei. În același timp, volumul depozitelor în lei a crescut cu 15,2% – până la 28,53 milioane de lei, iar în valută – cu 14,4% – până la 96,38 milioane de lei.

În topul băncilor cu cele ai multe plasamente este Agroindbank – 14,87 miliarde lei față de 14,68 miliarde, Moldindconbank – 11,69 miliarde lei comparativ cu 11,85 miliarde, Victoriabank – 7,64 miliarde lei față de 7,79 miliarde, OTP Bank – 6,53 miliarde lei comparativ cu 6,61 miliarde.

La capitolul depozite în valută străină, Agroindbank avea la sfârșitul lunii august 11,61 miliarde față de 11,57 miliarde, Moldindconbank – 5,83 miliarde lei comparativ cu 5,76 miliarde, OTP Bank – 6,02 miliarde față de 5,57 miliarde, Victoriabank – 5,19 miliarde lei față de 5,27 miliarde.

#depozite #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.