Bani cu sacul în enclava separatistă din stânga Nistrului. Câte milioane de dolari a adus exportul de metale și curent

Exporturile de mărfuri și produse din regiunea stângă a Nistrului au constituit 769 mil. USD în zece luni ale anului 2021, cu 50% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele așa zisului Comitet Vamal de la Tiraspol.

Cei mai mulți bani la bugetul enclavei i-au adus exporturile de metale – 369,1 mil. USD cu 103% mai mult față comparativ cu zece luni ale anului precedent. Cele mai mari cantități de metale au fost livrate în Polonia în sumă de 118,1 mil. USD cu 550% mai mult față de 2020, dar și în Ungaria – 10,4 mil. USD.

Din exporturile de energie electrică, Tiraspolul a încasat 143 mil. USD cu 7% mai mult față de 2020. Energia electrică este vândută malului drept al Nistrului.

Deși pretinsele autorități de la Tiraspol de fiecare dată anunță că mărfurile produse ajung în Federația Rusă, datele statistice relevă că ponderea cea mare a exporturile este în UE – 277,2 mil. USD cu 80% mai mult comparativ cu 10 luni ale anului 2020. În Federația Rusă volumul total al exporturilor a totalizat 70,5 mil. USD, iar în statele din Uniunii Economice Eurasiatice – 74,3 mil. USD cu 24% mai mult față de perioada similară a anului 2020.

#metale #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina nu va semna în viitorul apropiat noul acord privind resursele minerale propus de Statele Unite, considerând că proiectul este „nedrept” și echivalează cu „un jaf”, relatează Financial Times, citând trei oficiali ucraineni de rang înalt.

Potrivit surselor citate, autoritățile de la Kiev au angajat o echipă de consultanți juridici internaționali pentru a analiza în detaliu documentul propus de Washington și pentru a pregăti un contra-proiect.

Acordul american propus vine în locul unui aranjament negociat în februarie, dar niciodată semnat, din cauza tensiunilor politice dintre președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump. Noul proiect extinde semnificativ obiectul înțelegerii inițiale: include toate resursele minerale (inclusiv petrol și gaze naturale) de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și infrastructura-cheie — căi ferate, conducte, porturi și rafinării.

Potrivit Bloomberg, administrația Trump cere „dreptul de primă ofertă” pentru investiții în orice proiect de infrastructură sau exploatare a resurselor din Ucraina. Mai mult, SUA ar urma să primească întreaga profitabilitate a acestor proiecte, plus 4% dobândă anuală până la recuperarea investițiilor.

Acordul prevede și crearea unui Fond Special de Reconstrucție, care ar fi controlat de Corporația Internațională pentru Finanțare a Dezvoltării din SUA. Ucraina ar trebui să redirecționeze 50% din veniturile generate de noile proiecte de infrastructură și extracție în acest fond. De asemenea, ajutoarele și sprijinul acordate Kievului începând din februarie 2022 vor fi contabilizate drept contribuții americane în cadrul fondului.

Documentul nu menționează explicit un drept de proprietate american asupra infrastructurii nucleare a Ucrainei, însă autoritățile de la Kiev se tem că acest subiect va fi reluat ulterior.

Oficialii ucraineni consideră că acordul, în forma actuală, ar putea submina suveranitatea națională, ar transfera profiturile în afara țării și ar crește dependența Ucrainei de Statele Unite.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că textul acordului necesită o analiză amănunțită:

„Este prea devreme să vorbim despre un acord, mai ales că propunerea a fost modificată de mai multe ori. Nu vrem să dăm semnale greșite care să determine Statele Unite să-și reducă sprijinul militar sau schimbul de informații”, a subliniat liderul de la Kiev.
De cealaltă parte, Departamentul Trezoreriei al SUA a transmis pentru Bloomberg că Washingtonul rămâne ferm angajat în încheierea rapidă a acestui acord. Recent, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessant, afirma că documentul ar putea fi semnat chiar săptămâna viitoare.