Bani cu sacul în enclava separatistă din stânga Nistrului. Câte milioane de dolari a adus exportul de metale și curent

Exporturile de mărfuri și produse din regiunea stângă a Nistrului au constituit 769 mil. USD în zece luni ale anului 2021, cu 50% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele așa zisului Comitet Vamal de la Tiraspol.

Cei mai mulți bani la bugetul enclavei i-au adus exporturile de metale – 369,1 mil. USD cu 103% mai mult față comparativ cu zece luni ale anului precedent. Cele mai mari cantități de metale au fost livrate în Polonia în sumă de 118,1 mil. USD cu 550% mai mult față de 2020, dar și în Ungaria – 10,4 mil. USD.

Din exporturile de energie electrică, Tiraspolul a încasat 143 mil. USD cu 7% mai mult față de 2020. Energia electrică este vândută malului drept al Nistrului.

Deși pretinsele autorități de la Tiraspol de fiecare dată anunță că mărfurile produse ajung în Federația Rusă, datele statistice relevă că ponderea cea mare a exporturile este în UE – 277,2 mil. USD cu 80% mai mult comparativ cu 10 luni ale anului 2020. În Federația Rusă volumul total al exporturilor a totalizat 70,5 mil. USD, iar în statele din Uniunii Economice Eurasiatice – 74,3 mil. USD cu 24% mai mult față de perioada similară a anului 2020.

#metale #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează progrese modeste în ceea ce privește ratingul de țară, însă costurile de finanțare rămân ridicate, în special pe piața internă. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că îmbunătățirea recentă operată de Moody’s este un pas pozitiv, dar insuficient.

„Nu există îmbunătățiri spectaculoase de rating. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut mai devreme. Este cel mai jos dintre ratingurile pe care le are Republica Moldova și ne așteptăm să continue să crească. Agențiile nu pot urca mai mult de o treaptă la o evaluare, dar sperăm ca data viitoare să fie și mai bun”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, o îmbunătățire a ratingului ar trebui să se traducă în riscuri mai mici și costuri de finanțare mai atractive pentru stat. Totuși, realitatea din piața internă rămâne dificilă. „Costurile în lei continuă să fie ridicate, iar statul concurează pentru resurse cu sectorul privat și cetățenii”, a explicat Gavriliță.

În acest context, autoritățile analizează mai multe opțiuni de finanțare, inclusiv accesarea piețelor externe prin eurobonduri, dar și alte instrumente, precum credite directe sau concesionale. Oficialul a subliniat că aceste tipuri de finanțări trebuie tratate separat.

„Creditele concesionale sunt disponibile în volum mare, dar sunt destinate exclusiv proiectelor investiționale. Problema noastră este capacitatea de implementare, care nu este încă la nivelul dorit. Pentru investiții, sursele nu sunt o problemă, însă pentru acoperirea finanțărilor curente disponibilitatea este mai redusă”, a precizat ministrul.

Reducerea deficitului bugetar și scăderea costurilor de finanțare rămân priorități-cheie pentru Guvern. În paralel, autoritățile pun accent pe dezvoltarea pieței interne de capital, inclusiv prin extinderea accesului cetățenilor la valorile mobiliare de stat (VMS).

„Un obiectiv important este extinderea accesului cetățenilor la VMS. Este un instrument din care pot câștiga atât populația, cât și bugetul de stat. Analizăm inclusiv posibilitatea de a permite contractarea acestora și în valută”, a menționat Gavriliță.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a țării a ajuns la 4,86 miliarde de dolari la începutul anului 2026, iar datoria internă a depășit 53,9 miliarde de lei, ambele fiind în creștere.