Bani EN-GROS pentru Banca Națională a Moldovei! Patru tiruri pline cu lei au ajuns la banca centrală

Un convoi din patru autotrenuri și o camionetă, dotate cu girofaruri, dar și escortate de echipaje ale INSP și microbuze cu mascații detașamentului cu destinație specială „Alfa” al SIS, au fost surprinse deplasându-se ieri pe traseul Leușeni-Chișinău, scrie pulsmedia.md

Din imaginile video, se vede că cele patru autotrenuri sunt escortate cu girofaruri și se deplasează grăbite în direcția mun.Chișinău. TIR-urile au fost observate și pe bulevardul Grigore Vieru din Capitală.

TIR-urile au trecut prin Punctul de trecere a frontierei de stat Albița-Leușeni, la scurt timp după ce acestea au fost deblocate de către agricultorii-protestatari.

Potrivit surselor PulsMedia.MD din cadrul SIS, cele patru TIR-uri, dar și camioneta, ar fi un transportat valori ale statului, fapt care oficial nu va fi confirmat sau infirmat de nici o autoritate publică din cauza că unele aspecte ale activității BNM cad sub incidența Legii cu privire la secretul de stat.

Mai exact, sursele susțin că cele patru TIR-uri au adus la Banca Națională a R.Moldova un lot de bancnote și monede noi-nouțe.

Aici este de menționat că, Leul moldovenesc, atât bancnotele cât și monedele naționale, sunt produse în Franța, iar TIR-urile suprinse ieri fiind escortate de mascații SIS și INSP, a fost nimic altceva decât un lot nou de lei care are menirea să înlocuiască bancnotele și monedele uzate sau retrase din circuit.

Aceastea sun proceduri uzuale și au loc cu regularitate. Anterior acestea erau aduse cu avionul pe Aeroportul Internațional Chișinău, iar apoi escortate de SIS și INSP la BNM.

Nu cunoaștem dacă de data aceasta au fost aduse cu avionul pe unul din aeroporturile din România, sau dacă au fost aduse cu autotrenurile din Franța, dar nici motivul pentru care a fost schimbată metoda de aducere a leilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tir #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.