Blogger: Doar firma „Lagardere” întrunește toate criteriile de calificare stabilite de APP la concursul de la Aeroport

Condițiile impuse companiilor care vor să participe la licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, controlate anterior de Ilan Șor, sunt făcute exclusiv ca firma „Lagardere Travel Retail” să învingă. Bloggerul Eugen Luchianiuc publică o analiză care prezintă 10 companii internaționale specializate în domeniu, dar care, potrivit caietului de sarcini stabilit de Agenția Proprietății Publice, nu ar câștiga, cu excepția celei franceze.

„(…) am selectat principalele 10 companii, care desfășoară activități comerciale în aeroporturi. Sunt agenți economici cu tradiții și potențial economic enorm, însă doar una întrunește toate criteriile de calificare – „Lagardère Travel Retail”, de unde și senzația că aceasta a și fost autoarea lor. (…) Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, menționează bloggerul Luchianiuc, scrie ziua.md.

Pe scurt despre companiile menționate în articol:

„Așadar, în ordine cronologică, primul pretendent pentru participarea la concursul de la Aeroportul din Chișinău ar fi Gebr. Heinemann, fondată tocmai în 1879. Aceasta este cea mai veche pe piața serviciilor din aeroporturi și are cea mai impresionantă acoperire – peste 123 de aeroporturi internaționale, inclusiv 11 în Uniunea Europeană. Respectiv, nemții puteau să se califice cu ușurință în cursa de la Chișinău, dacă nu exista condiția activității în domeniul alimentației publice. Tocmai din această cauză, Gebr. Heinemann rămâne pe dinafară.

O altă companie, cu o experiență de mai bine de 75 de ani pe piață, este Aer Rianta International. Ea operează în 14 țări de pe cinci continente. Compania are activități în 27 de orașe, inclusiv 11 aeroporturi din Uniunea Europeană, așa că, din această perspectivă, putea ușor să participe la licitația din Chișinău. Pentru a o ține însă departe, Agenția Proprietății Publice a inclus prevederea care o scoate pe tușă – întreprinderea nu are activități în domeniul alimentației publice! Ca urmare, și acest concurent al „Lagardere Travel Retail” pică.

DFS Group Ltd, fondată în 1960, are atât activități în travel retail, cât și în alimentație publică și este prezentă în 12 aeroporturi mari, dar numai două din UE – prea puține pentru a corespunde cerințelor lui #andreispînu.

Urmează Lotte Duty-Free, din 1979, cu prezență în 21 de orașe din șapte țări. Nu are însă activități în aeroporturile din UE și nici în domeniul alimentației publice. Minus unu.

Ceilalți potențiali competitori au fost fondați în anii 80. Deși sunt agenți economici cu rulaje impresionante, nu au prezență în aeroporturile din UE și nu au șanse de calificare. Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, scrie Luchianiuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și Agenția Proprietății Publice (APP) au scos la licitație spațiile unde, în trecut, erau magazinele Duty Free, controlate de politicianul Ilan Șor. În spațiul public, s-a vehiculat că firma „Lagardere Travel Retail” ar urma să câștige licitația lansată de Aeroport și APP. Presa scrie că această firmă a provocat un scandal de corupție la un concurs similar de la Aeroportul Otopeni, România, care a devenit obiect al unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție de la București.

Recent, deputatul PAS, Radu Marian, a infirmat aceste zvonuri și a declarat, la emisiunea Rezoomat, de la RLIVE TV, că e nevoie de companii serioase în Aeroport, nu de genul celei din Habarovsk. La scurt timp, șeful interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian, a anunțat că demisionează, iar directorul APP, Roman Cojuhari, a precizat că informațiile vehiculate sunt false, fiind un atac plătit de Ilan Șor.

Între timp, o scrisoare de intenție a companiei franceze „Lagardere”, trimisă în aprilie 2023 Guvernului Republicii Moldova (n.r. Guvern – APP- AIC), a fost publicată pe rețele de bloggerul Eugen Luchianiuc. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, întrebat la o emisiune de la ProTV Chișinău, a negat că ar fi purtat discuții cu această firmă.

#Aeroport #APP #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.