Blogger: Doar firma „Lagardere” întrunește toate criteriile de calificare stabilite de APP la concursul de la Aeroport

Condițiile impuse companiilor care vor să participe la licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, controlate anterior de Ilan Șor, sunt făcute exclusiv ca firma „Lagardere Travel Retail” să învingă. Bloggerul Eugen Luchianiuc publică o analiză care prezintă 10 companii internaționale specializate în domeniu, dar care, potrivit caietului de sarcini stabilit de Agenția Proprietății Publice, nu ar câștiga, cu excepția celei franceze.

„(…) am selectat principalele 10 companii, care desfășoară activități comerciale în aeroporturi. Sunt agenți economici cu tradiții și potențial economic enorm, însă doar una întrunește toate criteriile de calificare – „Lagardère Travel Retail”, de unde și senzația că aceasta a și fost autoarea lor. (…) Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, menționează bloggerul Luchianiuc, scrie ziua.md.

Pe scurt despre companiile menționate în articol:

„Așadar, în ordine cronologică, primul pretendent pentru participarea la concursul de la Aeroportul din Chișinău ar fi Gebr. Heinemann, fondată tocmai în 1879. Aceasta este cea mai veche pe piața serviciilor din aeroporturi și are cea mai impresionantă acoperire – peste 123 de aeroporturi internaționale, inclusiv 11 în Uniunea Europeană. Respectiv, nemții puteau să se califice cu ușurință în cursa de la Chișinău, dacă nu exista condiția activității în domeniul alimentației publice. Tocmai din această cauză, Gebr. Heinemann rămâne pe dinafară.

O altă companie, cu o experiență de mai bine de 75 de ani pe piață, este Aer Rianta International. Ea operează în 14 țări de pe cinci continente. Compania are activități în 27 de orașe, inclusiv 11 aeroporturi din Uniunea Europeană, așa că, din această perspectivă, putea ușor să participe la licitația din Chișinău. Pentru a o ține însă departe, Agenția Proprietății Publice a inclus prevederea care o scoate pe tușă – întreprinderea nu are activități în domeniul alimentației publice! Ca urmare, și acest concurent al „Lagardere Travel Retail” pică.

DFS Group Ltd, fondată în 1960, are atât activități în travel retail, cât și în alimentație publică și este prezentă în 12 aeroporturi mari, dar numai două din UE – prea puține pentru a corespunde cerințelor lui #andreispînu.

Urmează Lotte Duty-Free, din 1979, cu prezență în 21 de orașe din șapte țări. Nu are însă activități în aeroporturile din UE și nici în domeniul alimentației publice. Minus unu.

Ceilalți potențiali competitori au fost fondați în anii 80. Deși sunt agenți economici cu rulaje impresionante, nu au prezență în aeroporturile din UE și nu au șanse de calificare. Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, scrie Luchianiuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și Agenția Proprietății Publice (APP) au scos la licitație spațiile unde, în trecut, erau magazinele Duty Free, controlate de politicianul Ilan Șor. În spațiul public, s-a vehiculat că firma „Lagardere Travel Retail” ar urma să câștige licitația lansată de Aeroport și APP. Presa scrie că această firmă a provocat un scandal de corupție la un concurs similar de la Aeroportul Otopeni, România, care a devenit obiect al unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție de la București.

Recent, deputatul PAS, Radu Marian, a infirmat aceste zvonuri și a declarat, la emisiunea Rezoomat, de la RLIVE TV, că e nevoie de companii serioase în Aeroport, nu de genul celei din Habarovsk. La scurt timp, șeful interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian, a anunțat că demisionează, iar directorul APP, Roman Cojuhari, a precizat că informațiile vehiculate sunt false, fiind un atac plătit de Ilan Șor.

Între timp, o scrisoare de intenție a companiei franceze „Lagardere”, trimisă în aprilie 2023 Guvernului Republicii Moldova (n.r. Guvern – APP- AIC), a fost publicată pe rețele de bloggerul Eugen Luchianiuc. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, întrebat la o emisiune de la ProTV Chișinău, a negat că ar fi purtat discuții cu această firmă.

#Aeroport #APP #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.