Blogger: Doar firma „Lagardere” întrunește toate criteriile de calificare stabilite de APP la concursul de la Aeroport

Condițiile impuse companiilor care vor să participe la licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, controlate anterior de Ilan Șor, sunt făcute exclusiv ca firma „Lagardere Travel Retail” să învingă. Bloggerul Eugen Luchianiuc publică o analiză care prezintă 10 companii internaționale specializate în domeniu, dar care, potrivit caietului de sarcini stabilit de Agenția Proprietății Publice, nu ar câștiga, cu excepția celei franceze.

„(…) am selectat principalele 10 companii, care desfășoară activități comerciale în aeroporturi. Sunt agenți economici cu tradiții și potențial economic enorm, însă doar una întrunește toate criteriile de calificare – „Lagardère Travel Retail”, de unde și senzația că aceasta a și fost autoarea lor. (…) Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, menționează bloggerul Luchianiuc, scrie ziua.md.

Pe scurt despre companiile menționate în articol:

„Așadar, în ordine cronologică, primul pretendent pentru participarea la concursul de la Aeroportul din Chișinău ar fi Gebr. Heinemann, fondată tocmai în 1879. Aceasta este cea mai veche pe piața serviciilor din aeroporturi și are cea mai impresionantă acoperire – peste 123 de aeroporturi internaționale, inclusiv 11 în Uniunea Europeană. Respectiv, nemții puteau să se califice cu ușurință în cursa de la Chișinău, dacă nu exista condiția activității în domeniul alimentației publice. Tocmai din această cauză, Gebr. Heinemann rămâne pe dinafară.

O altă companie, cu o experiență de mai bine de 75 de ani pe piață, este Aer Rianta International. Ea operează în 14 țări de pe cinci continente. Compania are activități în 27 de orașe, inclusiv 11 aeroporturi din Uniunea Europeană, așa că, din această perspectivă, putea ușor să participe la licitația din Chișinău. Pentru a o ține însă departe, Agenția Proprietății Publice a inclus prevederea care o scoate pe tușă – întreprinderea nu are activități în domeniul alimentației publice! Ca urmare, și acest concurent al „Lagardere Travel Retail” pică.

DFS Group Ltd, fondată în 1960, are atât activități în travel retail, cât și în alimentație publică și este prezentă în 12 aeroporturi mari, dar numai două din UE – prea puține pentru a corespunde cerințelor lui #andreispînu.

Urmează Lotte Duty-Free, din 1979, cu prezență în 21 de orașe din șapte țări. Nu are însă activități în aeroporturile din UE și nici în domeniul alimentației publice. Minus unu.

Ceilalți potențiali competitori au fost fondați în anii 80. Deși sunt agenți economici cu rulaje impresionante, nu au prezență în aeroporturile din UE și nu au șanse de calificare. Singura din 10 care întrunește toate criteriile stabilite de guvernarea proeuropeană de la Chișinău este „Lagardère Travel Retail”, fantoma din căminul de la Buiucani, care urmează să preia un business la cheie, să culeagă frișca și să-i răsplătească pe protectorul (protectorii) din Guvern”, scrie Luchianiuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) și Agenția Proprietății Publice (APP) au scos la licitație spațiile unde, în trecut, erau magazinele Duty Free, controlate de politicianul Ilan Șor. În spațiul public, s-a vehiculat că firma „Lagardere Travel Retail” ar urma să câștige licitația lansată de Aeroport și APP. Presa scrie că această firmă a provocat un scandal de corupție la un concurs similar de la Aeroportul Otopeni, România, care a devenit obiect al unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție de la București.

Recent, deputatul PAS, Radu Marian, a infirmat aceste zvonuri și a declarat, la emisiunea Rezoomat, de la RLIVE TV, că e nevoie de companii serioase în Aeroport, nu de genul celei din Habarovsk. La scurt timp, șeful interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Constantin Vozian, a anunțat că demisionează, iar directorul APP, Roman Cojuhari, a precizat că informațiile vehiculate sunt false, fiind un atac plătit de Ilan Șor.

Între timp, o scrisoare de intenție a companiei franceze „Lagardere”, trimisă în aprilie 2023 Guvernului Republicii Moldova (n.r. Guvern – APP- AIC), a fost publicată pe rețele de bloggerul Eugen Luchianiuc. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, întrebat la o emisiune de la ProTV Chișinău, a negat că ar fi purtat discuții cu această firmă.

#Aeroport #APP #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.