Bani pentru Kremlin prin ușa din spate: UE amână interdicția pe combustibili rusești

Uniunea Europeană a anunțat amânarea intrării în vigoare a noilor restricții privind importul de produse petroliere obținute din țiței rusesc rafinat în țări terțe. Măsura, parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, va fi aplicată începând cu 21 ianuarie 2026, transmite Bloomberg.

Potrivit unui comunicat publicat vineri, UE va menține planul de a interzice importurile de motorină și alte produse petroliere provenite din țări terțe care utilizează țiței rusesc, însă va face o excepție temporară pentru state precum Canada, Norvegia, Elveția, Marea Britanie și SUA.

Decizia de amânare vine ca răspuns la presiunile pieței europene de combustibili, în special în ceea ce privește motorina. Analistul Rabobank, Florence Schmit, a declarat că această pauză oferă pieței „o gură de aer” necesară pentru a se adapta noilor condiții.

Bloomberg notează că această măsură, odată aplicată, va bloca de facto una dintre principalele căi prin care Rusia reușea să ocolească sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. După introducerea embargoului UE din februarie 2023 asupra produselor petroliere rusești, țări precum India și Turcia au crescut masiv importurile de țiței rusesc ieftin, l-au rafinat, apoi au exportat motorină și alte derivate pe piața europeană.

În primul trimestru al anului 2025, India și Turcia au cumpărat împreună aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței rusesc pe zi, iar UE a importat de la acestea circa 450.000 de barili zilnic de motorină și alte produse petroliere.

Noile reguli impuse de Bruxelles prevăd că importatorii vor fi obligați să prezinte dovezi clare privind originea țițeiului folosit în procesul de rafinare, în vederea creșterii transparenței și aplicării stricte a sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusiam sanctiuni #aminare #petrol #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.