Bani pentru Kremlin prin ușa din spate: UE amână interdicția pe combustibili rusești

Uniunea Europeană a anunțat amânarea intrării în vigoare a noilor restricții privind importul de produse petroliere obținute din țiței rusesc rafinat în țări terțe. Măsura, parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, va fi aplicată începând cu 21 ianuarie 2026, transmite Bloomberg.

Potrivit unui comunicat publicat vineri, UE va menține planul de a interzice importurile de motorină și alte produse petroliere provenite din țări terțe care utilizează țiței rusesc, însă va face o excepție temporară pentru state precum Canada, Norvegia, Elveția, Marea Britanie și SUA.

Decizia de amânare vine ca răspuns la presiunile pieței europene de combustibili, în special în ceea ce privește motorina. Analistul Rabobank, Florence Schmit, a declarat că această pauză oferă pieței „o gură de aer” necesară pentru a se adapta noilor condiții.

Bloomberg notează că această măsură, odată aplicată, va bloca de facto una dintre principalele căi prin care Rusia reușea să ocolească sancțiunile occidentale asupra exporturilor de petrol. După introducerea embargoului UE din februarie 2023 asupra produselor petroliere rusești, țări precum India și Turcia au crescut masiv importurile de țiței rusesc ieftin, l-au rafinat, apoi au exportat motorină și alte derivate pe piața europeană.

În primul trimestru al anului 2025, India și Turcia au cumpărat împreună aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței rusesc pe zi, iar UE a importat de la acestea circa 450.000 de barili zilnic de motorină și alte produse petroliere.

Noile reguli impuse de Bruxelles prevăd că importatorii vor fi obligați să prezinte dovezi clare privind originea țițeiului folosit în procesul de rafinare, în vederea creșterii transparenței și aplicării stricte a sancțiunilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusiam sanctiuni #aminare #petrol #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a criticat dur proiectul bugetului de stat pentru 2026, în cadrul ședinței Parlamentul Republicii Moldova, avertizând asupra creșterii accelerate a costurilor cu datoria publică și a majorărilor de cheltuieli pentru instituțiile statului.

Potrivit lui Chicu, bugetul pentru 2026 prevede 6,2 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor la împrumuturile contractate, iar serviciul datoriei de stat va crește cu circa 2 miliarde de lei față de 2025. „Asta înseamnă că peste doi ani vom plăti doar pe dobânzi cât este bugetul municipiului Chișinău”, a declarat deputatul.

Acesta a subliniat că, în 2026, cheltuielile cu dobânzile vor fi de trei ori mai mari decât Fondul Rutier și de trei ori mai mari decât Fondul de subvenționare a agriculturii, avertizând că majorarea deficitului prin astfel de cheltuieli va conduce, în timp, la situația în care statul va achita pe dobânzi echivalentul a „patru, cinci sau chiar un buget întreg al municipiului Chișinău”.

În acest context, Ion Chicu a pus sub semnul întrebării necesitatea majorării bugetelor unor instituții publice în anul 2026, pe care l-a descris drept „un an greu”. El a menționat explicit majorarea cu 12 milioane de lei a bugetului Parlamentului, creșterea cu 320 de milioane de lei a bugetului Cancelariei de Stat, precum și suplimentările pentru Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi și partidele politice.

„Este absolut necesar să majorăm aceste bugete acum? Chiar e neapărat să creștem cu 4,5 milioane bugetele partidelor politice?”, a întrebat Chicu de la tribuna Parlamentului, făcând apel la solidaritate cu populația.

Deputatul a pledat pentru reducerea cheltuielilor administrative și a privilegiilor pentru demnitari, inclusiv limitarea deplasărilor externe și a zborurilor la clasa business. „Dacă 2026 e greu, haideți să arătăm că suntem solidari cu oamenii, cu învățătorii. Nu ne luăm nici nouă, ne mai limităm și noi”, a conchis Ion Chicu.