Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


„Ținutul merelor” în pragul colapsului: Fermierii sud-coreeni, sacrificați pe altarul comerțului cu SUA

„Ținutul merelor” în pragul colapsului: Fermierii sud-coreeni, sacrificați pe altarul comerțului cu SUA

22 Iul. 2025, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2025, 10:12 // Actual //  Ursu Victor

Fermierii din comitatul Cheongsong, aflat în sud-estul Coreei de Sud și renumit pentru merele sale de calitate superioară, se tem că modul lor de viață ar putea fi distrus de un val de importuri ieftine din Statele Unite. Merele din Cheongsong sunt considerate o delicatesă națională, oferite adesea în cutii elegante cu ocazia sărbătorilor, scrie Reuters.

Îngrijorările agricultorilor s-au accentuat după ce ministrul sud-coreean al comerțului a sugerat, săptămâna trecută, că Seulul ar putea face concesii în privința unor produse agricole pentru a obține eliminarea sau reducerea tarifelor impuse de SUA asupra exporturilor-cheie precum automobilele și oțelul. Deși ministrul a menționat că produsele sensibile vor fi protejate, declarația a stârnit panică în rândul fermierilor.

„Merele din SUA sunt foarte ieftine. Nu putem concura cu ele”, a declarat Shim Chun-taek, un agricultor din a treia generație, care cultivă mere de peste 20 de ani. El se teme că agricultura sud-coreeană va fi sacrificată pentru a mulțumi Washingtonul și a sprijini industria manufacturieră.

Statele Unite cer de mult timp acces mai larg pe piața sud-coreeană pentru produsele agricole, de la carne de vită la cartofi și mere. În aprilie, președintele Donald Trump a criticat tarifele ridicate impuse de Coreea de Sud și Japonia asupra orezului.

Deși Coreea de Sud este deja cel mai mare importator de carne de vită americană și al șaselea cel mai important cumpărător de produse agricole din SUA, Washingtonul acuză în continuare bariere netarifare persistente. Agenția sud-coreeană de carantină analizează încă, după mai bine de 30 de ani, solicitările privind accesul merelor americane pe piață, stârnind nemulțumirea oficialilor americani.

Eventuala deschidere a pieței ar pune o presiune suplimentară asupra fermierilor locali, deja afectați de schimbările climatice, îmbătrânirea populației rurale și incendiile de vegetație. Aceste probleme au condus la scăderea producției și la creșterea prețurilor. Banca Centrală a Coreei a indicat că prețurile la mere sunt de aproape trei ori mai mari decât media în țările OCDE.

„Este greu să justifici protecția absolută pentru un sector agricol doar pe motiv că este sensibil”, a declarat Choi Seok-young, fost negociator-șef al acordului de liber schimb cu SUA, subliniind că întârzierea procesului de carantină nu este justificabilă din punct de vedere științific.

Agricultura a devenit un punct de blocaj în negocierile comerciale dintre SUA și Coreea de Sud, mai ales în contextul în care țări precum Indonezia și Regatul Unit au acceptat recent să importe mai multe produse agricole americane.

Protestele fermierilor din Coreea de Sud s-au reaprins, așa cum s-a întâmplat și în 2008, când acordul de ridicare a restricțiilor asupra cărnii de vită americane a dus la manifestații masive din cauza temerilor privind boala vacii nebune.

„Ne opunem importurilor de mere, indiferent de circumstanțe”, a declarat primărița comitatului Cheongsong, Youn Kyung-hee, avertizând că oamenii „nu vor sta cu mâinile în sân” dacă Seulul va deschide piața.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.