Banii curg gârlă pentru Moldova! Unde vor ajunge milioanele oferite de donatori

Republica Moldova a semnat șase acorduri de finanțare în cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova, primind un sprijin financiar semnificativ de 148,7 milioane de euro. Acest sprijin include 38,7 milioane de euro sub formă de granturi și 110 milioane de euro sub formă de credite în condiții avantajoase, destinat dezvoltării sectoarelor strategice ale țării.

Printre semnăturile notabile, s-a încheiat un Memorandum de Înțelegere cu Agenția Franceză pentru Dezvoltare și Banca Germană pentru cooperarea în eficiența energetică a clădirilor publice. De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a oferit o nouă linie de creditare pentru achiziții de gaze, iar Guvernul Norvegiei a acordat un grant în acest scop prin programul Nansen.

Pentru asigurarea securității energetice, Republica Moldova va beneficia și de sprijinul Băncii Europene de Investiții. Victor Parlicov, ministrul energiei, a subliniat importanța dezvoltării mecanismelor necesare pentru absorbția eficientă a fondurilor: „Pentru noi este important ca fiecare om din țara noastră să simtă efectele pozitive ale proiectelor realizate cu sprijinul partenerilor noștri.”

De asemenea, Memorandumul de Înțelegere semnat între Guvernul Republicii Moldova și Agenția Franceză pentru Dezvoltare va facilita reforma în domeniul silvic și gestionarea eficientă a pădurilor. Rodica Iordanca-Iordanov, ministra mediului, a accentuat că resursele vor contribui la reforma în domeniul silvic și împădurirea țării.

Semnarea unui Memorandum de Înțelegere privind serviciile de consultanță și asistență tehnică între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții va sprijini proiecte majore în infrastructură, mediu și energie. Artur Mija, secretarul general al Guvernului, a subliniat că acest suport va aduce beneficii tuturor cetățenilor.

Petru Rotaru, ministrul finanțelor, a subliniat că aceste acorduri deschid accesul la diverse instrumente de finanțare și vor impulsiona reformele în domeniile cheie. „Ne vom mobiliza pentru a îndeplini obiectivele stabilite și a debursa sumele acordate care ne vor ajuta la modernizarea infrastructurii, implementarea reformelor și construirea unui stat european”, a adăugat Rotaru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sustinere #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.