VIDEO „Un vin bun cu Mihai Druţă” – „Sânzienele”, un cupaj creat din soiuri autohtone de struguri

23 Oct. 2023, 17:48
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
23 Oct. 2023, 17:48 // Slider //  MD Bani

Mihai Druţă, somelierul de top din Republica Moldova, dar şi degustatorul etalon din lumea întreagă, titlu obţinut în anul 2019, a analizat cinci vinuri din soiuri autohtone produse în ultimii ani de Castel Mimi.

Degustarea a avut loc în cadrul rubricii tradiţionale „Un vin bun cu Mihai Druţă” şi a început cu vinul copajat „Sânzienele. După ce a analizat eticheta, culoarea vinului, mirosul şi gustul acestuia, Mihai Druţă a expus caracteristicile vinului.

„O culoare limpede, cristalină, strălucitoare. În aromă avem un amalgam de fructe, o aromă foarte fructată. Persistă fructele albe  – para, caise, măr. Desluşim şi aromele de „Viorica”, dar nu sunt ţipătoare, ceea ce bucură. La gust este uşor, are o aciditate foarte bună. L-aş recomanda să fie servit ca un aperitiv”, susţine Mihai Druţă, preşedintele Asociaţiei de Sommelier din Moldova.

Pentru a înţelege „Sânzienele” şi a savura vinul, este important ca bucatele să fie alese corespunzător.

„Avem un vin foarte uşor. Are 12,5% alcool şi se asociază cu mâncăruri foarte uşoare. Ar putea fi peştele, dar nu un peşte la grătar, dar un peşte copt, un peşte de textură mai uşoară. Salatele la fel sunt potrivite. Pentru a primi plăcere de la vinul pe care îl consumaţi este necesar să respectaţi anumite temperaturi de servire. În cazul nostru aş recomanda ca acest vin să-l serviţi maxim la 8 °C”, susţine somelierul Mihai Druţă.

„Sânzienele” este un vin produs din struguri autohtoni de „Feteasca Regală”, „Feteasca Albă” şi „Viorica”, de către Castel Mimi – promotorul vinurilor din soiuri autohtone.

„Vă îndemn să descoperiţi soiurile autohtone, pentru că ele prezintă un potenţial deosebit pentru vinificaţia din Republica Moldova. Soiurile autohtone ar putea să ne promoveze peste hotare şi ar putea să uimească pe cei care sunt interesaţi să descopere cultura şi ţara noastră”, a conchis Mihai Druţă.

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!