Membrii clanului Saade, o familie de miliardari discreţi din Franţa, şi-au petrecut ultimele patru decenii încercând să construiască cât mai silenţios posibil un imperiu global de transport maritim. Jacques Saades, regretatul fondator al afacerii de familie, a evitat în mare parte elita societăţii pariziene şi publicitatea care vine la pachet cu politica, scrie Bloomberg.
Însă acum, când CMA CGM, compania familiei Saade, este condusă de Rolophe Saade, cel mai mediatizat membru al clanului, afacerile lor ca şi a altor miliardari francezi, au intrat în vizorul elitei politice şi a întregii ţări.
Jordan Bardella, care urmează să devină prim-ministru în cazul în care Raliul Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen va obţine majoritatea în viitoarele alegeri legislative, a pus ochii pe companiile de transport maritim pentru majorarea taxelor pe profit.
În ciuda diferenţelor fundamentale, atât Raliul Naţional, cât şi adversarii săi de stânga, alianţa Noul Front Popular, sunt de acord cel puţin asupra unui aspect: impozitarea bogaţilor. Cele două partide care conduc în sondaje promit să lanseze un impozit mult mai mare pe avere, pentru a umple cuferele statului şi a finanţa cheltuielile pe viitor.
În cazul în care unul dintre cele două partide va ieşi învingător, administratorii de averi şi experţii fiscali spun că miliardarii ar putea fi forţaţi să plece din Franţa.
Locurile de muncă, investiţiile şi veniturile fiscale colectate de pe urma taxării businessurilor acestora ar putea de asemenea dispărea.
În afară de Saade, printre miliardarii Franţei se mai numără şi nume precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea averii L’Oreal, care a fost prima femeie care a ajuns vreodată la 100 de miliarde de dolari, precum şi clanul Dassault, cu afaceri în domeniul apărării şi în cel aerospaţial.
Preşedintele Emmanuel Macron şi-a petrecut ultimii şapte ani curtându-i pe miliardarii francezi, pentru a-i determina să continue să investească şi să creeze locuri de muncă în ţară. În 2018, la un an de la preluarea mandatului, el a redus impozitul pe avere existent, astfel încât acesta să se aplice numai proprietăţilor, şi a menţinut controversatul pact Dutreil, prin care se pot reduce drastic impozitele pe moştenire pentru afacerile de familie.
În cei 40 de ani de la introducerea impozitului pe avere în Franţa, acesta a fost eliminat, restabilit şi modificat de toţi cei care au venit la cârma ţării. De multe ori a fost în centrul unor dezbateri aprinse, în special în timpul campaniilor electorale. De data aceasta, politicienii din opoziţie au cerut rapid şi furibund impozite mai mari pentru bogaţi, ambele extreme ale scenei politice franceze făcând apel la „justiţie fiscală”.
Alianţa de stânga, care include partidul Socialist, Franţa Neclintită, Verzii şi Partidul Comunist, a fost cea mai deschisă cu planurile sale. Pentru a compensa costurile mai mari ale cheltuielilor sociale, ei propun să adopte o nouă lege a finanţelor încă de la 4 august, care va „aboli privilegiile miliardarilor”.
În plus, pe lângă reinstaurarea impozitului pe avere, aceştia intenţionează să introducă o taxă de ieşire pentru persoanele care se mută din ţară, şi să crească impozitele pentru cei cu venituri foarte mari.
Pentru Raliul Naţional, în afară de promisiunea de a închide ceea ce el a numit o lacună fiscală în industria de transport maritim, Bardella a promis să transforme impozitul pe activele imobiliare al lui Macron într-un impozit finanţele bogaţilor- una dintre promisiunile lui Le Pen în timpul alegerilor prezidenţiale din 2022 pe care le-a pierdut în faţa lui Macron.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că impactul bogaţilor asupra ţării n-ar trebui subestimat, iar taxele ar trebui gândite mai mult.
Bernard Arnault de la LVMH a contribuit substanţial la reconstrucţia catedralei Notre-Dame de Paris după ce aceasta a fost distrusă de un incendiu.
Magnatul tehnologic Xavier Niel a sprijinit eforturile lui Macron de a face din Franţa un centru tehnologic.
Saade de la CMA CGM a investit în Marsilia, un oraş pe care Macron l-a ales pentru renovare urbană, şi a acordat reduceri ale tarifelor de transport de marfă întreprinderilor franceze pentru a combate inflaţia.
