Bătălia pentru Franţa nu iartă pe nimeni. Cine sunt oamenii care au de suferit din cauza luptei pentru putere

26 Iun. 2024, 15:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
26 Iun. 2024, 15:45 // Bani și Afaceri //  bani.md

Membrii clanului Saade, o familie de miliardari discreţi din Franţa, şi-au petrecut ultimele patru decenii încercând să construiască cât mai silenţios posibil un imperiu global de transport maritim. Jacques Saades, regretatul fondator al afacerii de familie, a evitat în mare parte elita societăţii pariziene şi publicitatea care vine la pachet cu politica, scrie Bloomberg.

Însă acum, când CMA CGM, compania familiei Saade, este condusă de Rolophe Saade, cel mai mediatizat membru al clanului, afacerile lor ca şi a altor miliardari francezi, au intrat în vizorul elitei politice şi a întregii ţări.

Jordan Bardella, care urmează să devină prim-ministru în cazul în care Raliul Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen va obţine majoritatea în viitoarele alegeri legislative, a pus ochii pe companiile de transport maritim pentru majorarea taxelor pe profit.

În ciuda diferenţelor fundamentale, atât Raliul Naţional, cât şi adversarii săi de stânga, alianţa Noul Front Popular, sunt de acord cel puţin asupra unui aspect: impozitarea bogaţilor. Cele două partide care conduc în sondaje promit să lanseze un impozit mult mai mare pe avere, pentru a umple cuferele statului şi a finanţa cheltuielile pe viitor.

În cazul în care unul dintre cele două partide va ieşi învingător, administratorii de averi şi experţii fiscali spun că miliardarii ar putea fi forţaţi să plece din Franţa.

Locurile de muncă, investiţiile şi veniturile fiscale colectate de pe urma taxării businessurilor acestora ar putea de asemenea dispărea.

În afară de Saade, printre miliardarii Franţei se mai numără şi nume precum Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea averii L’Oreal, care a fost prima femeie care a ajuns vreodată la 100 de miliarde de dolari, precum şi clanul Dassault, cu afaceri în domeniul apărării şi în cel aerospaţial.

Preşedintele Emmanuel Macron şi-a petrecut ultimii şapte ani curtându-i pe miliardarii francezi, pentru a-i determina să continue să investească şi să creeze locuri de muncă în ţară. În 2018, la un an de la preluarea mandatului, el a redus impozitul pe avere existent, astfel încât acesta să se aplice numai proprietăţilor, şi a menţinut controversatul pact Dutreil, prin care se pot reduce drastic impozitele pe moştenire pentru afacerile de familie.

În cei 40 de ani de la introducerea impozitului pe avere în Franţa, acesta a fost eliminat, restabilit şi modificat de toţi cei care au venit la cârma ţării. De multe ori a fost în centrul unor dezbateri aprinse, în special în timpul campaniilor electorale. De data aceasta, politicienii din opoziţie au cerut rapid şi furibund impozite mai mari pentru bogaţi, ambele extreme ale scenei politice franceze făcând apel la „justiţie fiscală”.

Alianţa de stânga, care include partidul Socialist, Franţa Neclintită, Verzii şi Partidul Comunist, a fost cea mai deschisă cu planurile sale. Pentru a compensa costurile mai mari ale cheltuielilor sociale, ei propun să adopte o nouă lege a finanţelor încă de la 4 august, care va „aboli privilegiile miliardarilor”.

În plus, pe lângă reinstaurarea impozitului pe avere, aceştia intenţionează să introducă o taxă de ieşire pentru persoanele care se mută din ţară, şi să crească impozitele pentru cei cu venituri foarte mari.

Pentru Raliul Naţional, în afară de promisiunea de a închide ceea ce el a numit o lacună fiscală în industria de transport maritim, Bardella a promis să transforme impozitul pe activele imobiliare al lui Macron într-un impozit finanţele bogaţilor- una dintre promisiunile lui Le Pen în timpul alegerilor prezidenţiale din 2022 pe care le-a pierdut în faţa lui Macron.

Cu toate acestea, analiştii avertizează că impactul bogaţilor asupra ţării n-ar trebui subestimat, iar taxele ar trebui gândite mai mult.

Bernard Arnault de la LVMH a contribuit substanţial la reconstrucţia catedralei Notre-Dame de Paris după ce aceasta a fost distrusă de un incendiu.

Magnatul tehnologic Xavier Niel a sprijinit eforturile lui Macron de a face din Franţa un centru tehnologic.

Saade de la CMA CGM a investit în Marsilia, un oraş pe care Macron l-a ales pentru renovare urbană, şi a acordat reduceri ale tarifelor de transport de marfă întreprinderilor franceze pentru a combate inflaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!