Bătălia pentru Patria Bank: moldovenii, turcii și miliardarul Dan Ostahie, toți la masa negocierilor

Fondul de investiţii EEAF Financial Services BV, care deţine 85% din Patria Bank, a scos pachetul majoritar la vânzare, evaluat la circa 270 milioane de lei, atrăgând deja atenţia mai multor competitori din piaţa bancară și a unor investitori internaţionali.

Potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar, printre cei interesați se numără Libra Bank, Vista Bank, dar și Credex Bank, proiectul bancar dezvoltat de antreprenorul Dan Ostahie, proprietarul rețelei Altex. De asemenea, în cursă s-ar afla investitori din Turcia și din Republica Moldova, ceea ce ar putea duce la o competiție intensă pentru preluarea instituției de credit.

Patria Bank, aflată pe locul 17 în sistemul bancar românesc la finalul anului 2024, deține o cotă de piață modestă, de 0,51%, dar este percepută ca o platformă de expansiune rapidă pentru investitori care doresc să-și consolideze prezența pe piața locală.

Fondul EEAF, administrat de Horia Manda, președintele Consiliului de Administrație al Patria Bank, analizează vânzarea integrală sau parțială a participației. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane fizice și juridice.

Specialiștii din piață consideră că tranzacția ar putea marca o nouă etapă de consolidare a sistemului bancar românesc, unde jucători regionali și investitori străini caută să își extindă operațiunile.

#bank #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.