Bate vântul în buzunarele moldovenilor! Criza economică le-a mâncat toți banii. Depozitele s-au comprimat cu 7%

În luna septembrie 2023, Republica Moldova a înregistrat o scădere ușoară a depozitelor atrase, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi la termen au totalizat 3,670,4 milioane lei, înregistrând o diminuare de 2,3% față de luna precedentă, august 2023.

Depozitele atrase în moneda națională au reprezentat o parte semnificativă, aproximativ 66,6% din total, cu un total de 2,446,1 milioane lei, în creștere cu 10,3% față de luna anterioară. Rata medie nominală la aceste depozite în moneda națională s-a diminuat cu 0,23 puncte procentuale, ajungând la 4,29%. În schimb, rata medie la depozitele în valută a crescut ușor, cu 0,01 puncte procentuale, ajungând la 2,19%.

În ceea ce privește termenele de plasare, majoritatea depozitelor au avut perioade de la 6 până la 12 luni, reprezentând 46,7% din totalul depozitelor la termen. Depozitele persoanelor fizice în aceste termene au reprezentat 39,3% din total.

Depozitele atrase de persoanele fizice în luna septembrie 2023 au însumat 2,879,9 milioane lei, înregistrând o scădere de 7,1% față de luna precedentă. Rata medie pentru depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,31 puncte procentuale, ajungând la 4,33%, în timp ce rata medie pentru depozitele în valută a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, ajungând la 2,26%.

În septembrie 2023, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice s-au majorat cu 61,6% față de luna precedentă, în timp ce depozitele în valută s-au diminuat cu 18,9%. Depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au totalizat 500,4 milioane lei, iar cele în valută au fost de 276,0 milioane lei. Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a majorat cu 0,38 puncte procentuale, ajungând la 4,17%, în timp ce rata medie pentru depozitele în valută a crescut cu 0,55 puncte procentuale, ajungând la 1,93%. Aceste date reflectă evoluția sectorului depozitelor în Republica Moldova și schimbările în preferințele de economisire ale persoanelor fizice și juridice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #bănci #criză #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.