Bate vântul în buzunarele moldovenilor! Depozitele bancare s-au redus cu 28%

01 Mart. 2023, 15:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
01 Mart. 2023, 15:24 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Moldovenii și-au pierdut interesul pentru economiile la bancă. Astfel, în prima lună a anului 2023 depozitele noi atrase de bănci s-au redus cu 28%, la 4,8 miliarde de lei, arară date Băncii Naționale a Moldovei.

Moldovenii preferă economiile pe termen scurt. Depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând o pondere de 46,5 la sută din totalul depozitelor la termen. Depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 39,9 la sută din totalul depozitelor.

Pe fundalul, reducerii ratei de bază ratele dobânzilor sunt reduse de către bănci. Pentru cele în monedă națională s-a diminuat cu -0,22 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă și a constituit 13,04 la sută. Rata medie nominală la depozitele în valută s-a diminuat cu -0,10 puncte procentuale constituind 2,36 la sută.

Depozitele persoanelor fizice în luna ianuarie 2023 au constituit 3 710,1 milioane lei    (-21,5 la sută comparativ cu luna precedentă).

În ianuarie 2023, comparativ cu luna precedentă, depozitele persoanelor juridice (Infografic 3) în moneda națională și în valută s-au diminuat cu -27,8 la sută și cu -60,9 la sută, respectiv. Depozitele persoanelor juridice în moneda națională au constituit 768,8 milioane lei, iar cele în valută – 359,5 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase de la persoanele juridice în moneda națională s-a majorat cu 1,19 puncte procentuale până la nivelul de 8,08 la sută. În același timp, rata medie la depozitele atrase în valută s-a diminuat cu -0,45 puncte procentuale și a constituit 1,26 la sută.

Prețul carburanților pentru 2 martie 2023

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.