BCE, în alertă! Problemele economiei europene pun presiune pe deciziile monetare

Economia europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari, iar această situaţie îi îngrijorează pe economişti. Mario Centeno, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) şi guvernator al Băncii Portugaliei, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la perspectivele de creştere ale zonei euro, relatează CNBC, transmite news.ro.

”Sunt foarte îngrijorat de economia europeană,” a declarat Centeno pentru CNBC.

Joi, BCE a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB-ului zonei euro pentru 2025, de la 1,1% la 0,9%. Cel mai recent, PIB-ul ajustat sezonier al zonei euro a înregistrat o creştere modestă, de doar 0,1%, în trimestrul al patrulea.

Centeno a atribuit această revizuire scăderii exporturilor şi investiţiilor, subliniind că investiţiile private sunt la un nivel redus în Europa.

”Ne va lua patru ani să revenim la nivelul investiţiilor private din 2023, şase ani pentru investiţiile în sectorul imobiliar, iar pentru a atinge din nou nivelul din 2022, va trebui să aşteptăm până în 2028,” a explicat oficialul BCE.

Îngrijorările cu privire la economia slabă a Europei s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul ameninţărilor repetate din partea administraţiei americane privind impunerea de tarife asupra importurilor din UE. Preşedintele Donald Trump a introdus deja taxe vamale pentru mai mulţi parteneri comerciali ai SUA şi a lăsat de înţeles că Europa ar putea fi următoarea ţintă.

Totuşi, politica tarifară a SUA a fost marcată de oscilaţii, cu amânări, excepţii şi negocieri în curs, ceea ce complică previziunile economice.

”Tarifele sunt o taxă. Ele afectează atât consumul, cât şi producţia, iar impactul taxelor asupra economiei este clar,” a avertizat Centeno, subliniind că un război comercial nu ar aduce beneficii nimănui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #recesiune #decizie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.