BCE, în alertă! Problemele economiei europene pun presiune pe deciziile monetare

Economia europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari, iar această situaţie îi îngrijorează pe economişti. Mario Centeno, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) şi guvernator al Băncii Portugaliei, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la perspectivele de creştere ale zonei euro, relatează CNBC, transmite news.ro.

”Sunt foarte îngrijorat de economia europeană,” a declarat Centeno pentru CNBC.

Joi, BCE a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB-ului zonei euro pentru 2025, de la 1,1% la 0,9%. Cel mai recent, PIB-ul ajustat sezonier al zonei euro a înregistrat o creştere modestă, de doar 0,1%, în trimestrul al patrulea.

Centeno a atribuit această revizuire scăderii exporturilor şi investiţiilor, subliniind că investiţiile private sunt la un nivel redus în Europa.

”Ne va lua patru ani să revenim la nivelul investiţiilor private din 2023, şase ani pentru investiţiile în sectorul imobiliar, iar pentru a atinge din nou nivelul din 2022, va trebui să aşteptăm până în 2028,” a explicat oficialul BCE.

Îngrijorările cu privire la economia slabă a Europei s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul ameninţărilor repetate din partea administraţiei americane privind impunerea de tarife asupra importurilor din UE. Preşedintele Donald Trump a introdus deja taxe vamale pentru mai mulţi parteneri comerciali ai SUA şi a lăsat de înţeles că Europa ar putea fi următoarea ţintă.

Totuşi, politica tarifară a SUA a fost marcată de oscilaţii, cu amânări, excepţii şi negocieri în curs, ceea ce complică previziunile economice.

”Tarifele sunt o taxă. Ele afectează atât consumul, cât şi producţia, iar impactul taxelor asupra economiei este clar,” a avertizat Centeno, subliniind că un război comercial nu ar aduce beneficii nimănui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #recesiune #decizie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.