BCE, în alertă! Problemele economiei europene pun presiune pe deciziile monetare

Economia europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari, iar această situaţie îi îngrijorează pe economişti. Mario Centeno, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) şi guvernator al Băncii Portugaliei, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la perspectivele de creştere ale zonei euro, relatează CNBC, transmite news.ro.

”Sunt foarte îngrijorat de economia europeană,” a declarat Centeno pentru CNBC.

Joi, BCE a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB-ului zonei euro pentru 2025, de la 1,1% la 0,9%. Cel mai recent, PIB-ul ajustat sezonier al zonei euro a înregistrat o creştere modestă, de doar 0,1%, în trimestrul al patrulea.

Centeno a atribuit această revizuire scăderii exporturilor şi investiţiilor, subliniind că investiţiile private sunt la un nivel redus în Europa.

”Ne va lua patru ani să revenim la nivelul investiţiilor private din 2023, şase ani pentru investiţiile în sectorul imobiliar, iar pentru a atinge din nou nivelul din 2022, va trebui să aşteptăm până în 2028,” a explicat oficialul BCE.

Îngrijorările cu privire la economia slabă a Europei s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul ameninţărilor repetate din partea administraţiei americane privind impunerea de tarife asupra importurilor din UE. Preşedintele Donald Trump a introdus deja taxe vamale pentru mai mulţi parteneri comerciali ai SUA şi a lăsat de înţeles că Europa ar putea fi următoarea ţintă.

Totuşi, politica tarifară a SUA a fost marcată de oscilaţii, cu amânări, excepţii şi negocieri în curs, ceea ce complică previziunile economice.

”Tarifele sunt o taxă. Ele afectează atât consumul, cât şi producţia, iar impactul taxelor asupra economiei este clar,” a avertizat Centeno, subliniind că un război comercial nu ar aduce beneficii nimănui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #recesiune #decizie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.