BCE, în alertă! Problemele economiei europene pun presiune pe deciziile monetare

Economia europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari, iar această situaţie îi îngrijorează pe economişti. Mario Centeno, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) şi guvernator al Băncii Portugaliei, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la perspectivele de creştere ale zonei euro, relatează CNBC, transmite news.ro.

”Sunt foarte îngrijorat de economia europeană,” a declarat Centeno pentru CNBC.

Joi, BCE a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB-ului zonei euro pentru 2025, de la 1,1% la 0,9%. Cel mai recent, PIB-ul ajustat sezonier al zonei euro a înregistrat o creştere modestă, de doar 0,1%, în trimestrul al patrulea.

Centeno a atribuit această revizuire scăderii exporturilor şi investiţiilor, subliniind că investiţiile private sunt la un nivel redus în Europa.

”Ne va lua patru ani să revenim la nivelul investiţiilor private din 2023, şase ani pentru investiţiile în sectorul imobiliar, iar pentru a atinge din nou nivelul din 2022, va trebui să aşteptăm până în 2028,” a explicat oficialul BCE.

Îngrijorările cu privire la economia slabă a Europei s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul ameninţărilor repetate din partea administraţiei americane privind impunerea de tarife asupra importurilor din UE. Preşedintele Donald Trump a introdus deja taxe vamale pentru mai mulţi parteneri comerciali ai SUA şi a lăsat de înţeles că Europa ar putea fi următoarea ţintă.

Totuşi, politica tarifară a SUA a fost marcată de oscilaţii, cu amânări, excepţii şi negocieri în curs, ceea ce complică previziunile economice.

”Tarifele sunt o taxă. Ele afectează atât consumul, cât şi producţia, iar impactul taxelor asupra economiei este clar,” a avertizat Centeno, subliniind că un război comercial nu ar aduce beneficii nimănui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #recesiune #decizie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.