BCE, în alertă! Problemele economiei europene pun presiune pe deciziile monetare

Economia europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari, iar această situaţie îi îngrijorează pe economişti. Mario Centeno, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) şi guvernator al Băncii Portugaliei, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la perspectivele de creştere ale zonei euro, relatează CNBC, transmite news.ro.

”Sunt foarte îngrijorat de economia europeană,” a declarat Centeno pentru CNBC.

Joi, BCE a revizuit în scădere prognoza de creştere a PIB-ului zonei euro pentru 2025, de la 1,1% la 0,9%. Cel mai recent, PIB-ul ajustat sezonier al zonei euro a înregistrat o creştere modestă, de doar 0,1%, în trimestrul al patrulea.

Centeno a atribuit această revizuire scăderii exporturilor şi investiţiilor, subliniind că investiţiile private sunt la un nivel redus în Europa.

”Ne va lua patru ani să revenim la nivelul investiţiilor private din 2023, şase ani pentru investiţiile în sectorul imobiliar, iar pentru a atinge din nou nivelul din 2022, va trebui să aşteptăm până în 2028,” a explicat oficialul BCE.

Îngrijorările cu privire la economia slabă a Europei s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul ameninţărilor repetate din partea administraţiei americane privind impunerea de tarife asupra importurilor din UE. Preşedintele Donald Trump a introdus deja taxe vamale pentru mai mulţi parteneri comerciali ai SUA şi a lăsat de înţeles că Europa ar putea fi următoarea ţintă.

Totuşi, politica tarifară a SUA a fost marcată de oscilaţii, cu amânări, excepţii şi negocieri în curs, ceea ce complică previziunile economice.

”Tarifele sunt o taxă. Ele afectează atât consumul, cât şi producţia, iar impactul taxelor asupra economiei este clar,” a avertizat Centeno, subliniind că un război comercial nu ar aduce beneficii nimănui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #recesiune #decizie #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.