BCE, în faţa realităţii dure: Inflaţia este încă viaţă şi scade foarte greu

Strategii Băncii Centrale Europene s-au aflat recent în faţa unor date crude: companiile profită de pe urma inflaţiei ridicate, în timp ce muncitorii şi consumatorii duc greul, scrie Reuters.

În ultimele nouă luni, imaginea macroeconomică principală a fost că scumpirile dramatice la orice, de la energie la alimente şi semiconductori împing puternic în sus costurile pentru companii în cele 20 de ţări din zona euro.

BCE a reacţionat prin cea mai agresivă majorare a dobânzilor din patru decenii pentru a tempera cererea, argumentând că există riscul ca preţurile mai mari de consum să împingă în sus salariile şi să creeze o spirală inflaţionistă.

Însă, recent, o imagine uşor diferită s-a înfăţişat băncii, potrivit unor surse familiare cu situaţia: marjele de profit ale companiilor sunt în creştere, şi nu scădere, cum ar fi de aşteptat în condiţiile creşterii atât de viguoase a costurilor.

Ideea că firmele au majorat preţurile exagerat pe seama consumatorilor şi salariaţilor ar putea stârni mânia publicului general, dar are în acelaşi timp şi implicaţii pentru bancherii centrali. O nouă imagine privind inflaţia concentrată pe marje i-ar putea încuraja pe membrii consiliului guvernator al BCE care susţin că nu mai sunt necesare noi majorări de dobânzi, potrivit economiştilor intervievaţi de Reuters.

Dezbaterea ar putea fi reluată la următoarea şedinţă de politică monetară a BCE de pe 16 martie, când banca a promis să majoreze dobânzile până la cel mai ridicat nivel de la momentul de apogeu al crizei financiare din 2008.

Preşedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent că ar putea fi necesar ca majorările de dobânzi să persiste dincolo de o majorare plănuită în martie, notează Bloomberg. „Cu cât vor fi majorate dobânzile la fiecare şedinţă este imposibil de precizat în acest moment“, a arătat Lagarde.

Aceasta a descris majorarea din martie drept atât necesară, cât şi foarte probabilă, subliniind că strategii vor face totul pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%, în special prin prisma ultimelor date privind creşterile de preţuri din Europa.

Inflaţia din zona euro a scăzut mai puţin decât anticipaseră mulţi economişti în februarie. Rata inflaţiei a slăbit uşor la 8,5%, de la 8,6% în ianuarie, în condiţiile în care preţurile serviciilor, bunurilor şi alimentelor au accelerat chiar dacă scumpirea energiei a încetinit. Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o scădere la 8,2%, scrie Financial Times.

Inflaţia de bază, care exclude preţurile energiei şi alimentelor, a urcat la un nou record de 5,6%, de la 5,3% în ianuarie.
În Germania, inflaţia a reizbucnit în februarie, sfidând estimările privind un declin.

Accelerarea scumpirilor din Germania la 9,3% în februarie, de la 9,2% în ianuarie a venit după creşteri similare ale inflaţiei din Franţa şi Spania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BCE #consumatori #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.