Businessul unei moldovence! Făcea haine din blană și le vindea în SUA cu 300% adaos

Românii, sunt pe penultimul loc în Uniunea Europeană la cumpărături pe internet, iar asta este o veste bună pentru antreprenorii români care acum vor să se apuce și ei de comerț online.

„Există foarte mult loc de creștere pentru afacerile online”, crede Andrei Radu, expert în comerț online, citat de hotnews.ro. La un curs gratuit susținut la hub-ul de afaceri Stup, din București, el a dat și un exemplu de business online de peste Prut. „Am cunoscut o doamnă care producea haine de blană în Republica Moldova și le vindea în SUA cu 300% adaos”.

46% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au făcut cumpărături online conform datelor Eurostat pe anul 2022. România a făcut un salt mare, de 30 de puncte procentuale în ultimii 5 ani, dar rămâne pe penultimul loc în UE la ponderea celor care cumpără de pe internet. Spre comparație, în toată Uniunea Europeană, 68% din populația de 16-74 de ani a făcut cumpărături online.

„Asta înseamnă că suntem într-o piață care va continua să mai crească pentru că deocamdată nu am atins gradul de maturitate pe care îl au alte piețe, de pildă, UK, Germania, Franța. Comerțul online crește în România și a crescut an de an, deja suntem în cu totul altă direcție, altă piață. Anul 2022 s-a încheiat cu 6,3 miliarde de euro ca bilanț al pieței de e-commerce – doar la produse fizice, nu și servicii, adică fără travel, facturi de utilități, bilete la spectacole etc. Dacă le-am adăuga și pe acestea, din datele de la procesatorii de plăți, depășim 8 miliarde de euro, total piață” – spune Andrei Radu, om de afaceri și expert cu 17 ani de experiență în e-commerce și marketing digital.

Vreo 30 de antreprenori și antreprenori aspiranți au venit la centrul de afaceri BT Stup din București, să învețe de la el cum se fac afacerile pe internet.

Expertul crede că și cu un buget de 10.000 de euro poți pleca la drum, în comerțul online românesc, dar avertizează că nu e ușor.
„Da, ai șanse, poți să începi să faci ceva și cu 10.000 euro capital: să-ți găsești produsul ACELA, să testezi într-un marketplace (o platformă e-commerce mare, pe care vînd mai mulți comercianți independenți – n.r.), să vezi dacă produsul are căutare, și, pe măsură ce roata începe să se învârtă, o să-și găsești resursele necesare, că doar rulezi niște bani, ca să începi să tot crești.

Dar, dacă vrei să faci business online, nu este o chestiune pocnind din degete, mi-am deschis magazin online și gata, acum tot internetul va veni la mine pe site. Nu! Tu trebuie să atragi acei clienți să vină pe site-ul tău și asta o faci prin campanii de marketing”, mai explică Andrei Radu.
Doar pentru partea de marketing online, fără să investești măcar 1.000 de euro pe lună, nu prea ai ce căuta în comerțul pe internet.

„Și, din punctul meu de vedere, trebuie să se înțeleagă că, dacă vrei să faci marketing online în ziua de azi, fără minimum 1000 de euro pe lună nu poți să faci marketing online profitabil, adică să-ți ducă rezultate. Spun asta pentru că încă sunt multe business-uri mici și pot să le înțeleg că nu au bugetul ăla că nu au de unde, dar care spun: am 100 de euro și nu a performat Facebook. Nu ai cum, pentru că există algoritmii ăia de learning ai campaniilor și practic și Google, și Facebook îți consumă acel buget învățând despre tine. Și atunci nu ai rezultate” – crede Radu.
Altfel, soluțiile de magazin online sunt destul de accesibile și pentru începători.

„Unui începător în comerțul online eu îi recomand să încerce toate canalele. Nu este complicat acum să ai un magazin online. Există software as a service, companii din România, la care plătești 25-30 de euro pe lună și ai un magazin online la cheie: GoMag, Content Speed, Merchant Pro, Blugento. Poți să ai un magazin online fără o investiție financiară foarte mare în tehnologie. Tu vei avea nevoie de investiție în stocul de produse, în marketing, pentru că nu se poate fără, dar în tehnologie nu te costă foarte mult”, ne sfătuiește Andrei Radu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldoveanca #business #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.