Belgia vrea să oblige TikTok și YouTube să împartă veniturile

Guvernul Flandrei (partea de nord a Belgiei n.a) este pe punctul de a adopta legi care vor forța TikTok și YouTube să împartă veniturile cu producătorii de televiziune locali. Belgia deja primește o parte din veniturile generate de Netflix și Disney, iar noile venituri vor susține producția locală de televiziune, The Guardian.

Clipurile cu pisici drăguțe, videoclipurile despre pui prăjit și dansurile virale ar putea finanța în curând televiziunea belgiană, guvernul Flandrei fiind aproape de a adopta legi care să oblige TikTok și YouTube să împartă veniturile cu producătorii locali de televiziune.

„Din punct de vedere politic, este important în serviciile audiovizuale și media ca firmele să aibă obligații de a investi în conținut TV local,” a declarat pentru The Guardian Benjamin Dalle, ministrul media din guvernul flamand.

Belgia deja primește o parte din veniturile generate de Netflix, Disney și alte servicii de streaming, dar Dalle a spus că TikTok și YouTube sunt atât de populare încât este important ca și acestea să contribuie.

„Ceea ce facem acum în Flandra este să obligăm platformele de partajare video, precum YouTube, TikTok și Meta [proprietarul Facebook și Instagram], să plătească pentru conținutul realizat local și modificăm legislația flamandă în acest scop. La nivel internațional, este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru,” a spus el.

Marii giganți tehnologici au ridicat deja îngrijorări cu privire la această măsură, iar ambasadorul SUA la Bruxelles a scris guvernului despre această evoluție. „Am primit mai multe scrisori din partea acestor companii pentru că este un precedent, o premieră mondială,” a spus Dalle.

Legile propuse vor fi supuse votului în următoarele câteva săptămâni și, dacă vor fi adoptate, vor însemna mai mulți bani pentru un sector înfloritor care a produs recent drame precum Knokke Off, cunoscută în Marea Britanie sub numele de High Tides – o dramă locală pentru adolescenți situată în elegantul oraș de coastă cu același nume – și Rough Diamonds, o dramă de familie centrată pe întoarcerea unui fiu risipitor în comunitatea evreiască ortodoxă din Anvers.

Hidden Assets, o coproducție comandată de Screen Ireland și Screen Flanders, cu Angeline Ball în rol principal și situată în Limerick și Anvers, va fi recunoscută de mulți în Marea Britanie și Irlanda.

Și având în vedere că Belgia deține președinția rotativă a UE, Dalle a spus că speră să extindă ideea în întreaga Uniune: „Aș dori să pun acest subiect pe agenda europeană.”

Conform propunerilor, platformele de partajare video ar trebui să contribuie între 2% și 4% din veniturile lor în Fondul Audiovizual Flandrian sau direct într-o producție locală.

Serviciile de streaming, inclusiv Netflix, și furnizorii de televiziune prin cablu și broadband sunt deja supuși unei reguli similare, cu 7 milioane de euro (6 milioane de lire sterline) generate în 2023 pentru producțiile locale, inclusiv Over Water, un thriller în două sezoane despre o celebritate TV atrasă în lumea bandelor de cocaină din docurile din Anvers, cofinanțat de Telenet, o firmă locală de broadband.

Acest articol a fost modificat pe 22 ianuarie 2024. Benjamin Dalle este ministrul media din guvernul flamand, nu ministrul culturii din guvernul belgian, așa cum sugera o versiune anterioară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.