Moldova se confruntă cu un fenomen alarmant! Populația, în scădere cu 70 de mii în 2023

Moldova se confruntă cu un fenomen alarmant! Numărul populației cu reședință obișnuită a scăzut cu aproximativ 70.000 de persoane în anul 2023, conform datelor provizorii ale Biroului Național de Statistică (BNS). La data de 1 ianuarie 2024, populația țării era de 2.423.300 de persoane, o scădere de 2,8% față de începutul anului precedent.

Conform BNS, la începutul anului 2023, populația era de 2.492.300 de persoane, marcând o scădere de 72.800 de persoane (2,8%) față de 2022. Această reducere a populației a fost mai accentuată în mediul rural, unde s-a înregistrat o scădere de 3,6%, comparativ cu 1,6% în mediul urban.

Principalii factori care au influențat scăderea numărului de locuitori sunt sporul natural negativ și migrația internațională. Migrația netă a avut un impact semnificativ, cu valori de -63.600 de persoane în 2022 și -59.600 de persoane în 2023, conform estimărilor provizorii.

Municipiul Chișinău se remarcă prin cea mai mare pondere a persoanelor în vârstă aptă de muncă și cea mai mică pondere a persoanelor vârstnice comparativ cu alte regiuni. UTA Găgăuzia are cea mai mare pondere a tinerilor (0-15 ani), reprezentând 20,3% din populație.

Vârsta medie a populației la începutul anului 2024 a crescut la 41,1 ani, comparativ cu 40,5 ani în anul precedent. Vârsta medie a populației feminine este de 42,9 ani, cu 3,8 ani mai mare decât cea a populației masculine (39,1 ani).

Coeficientul îmbătrânirii populației a crescut, ajungând la 25,2 persoane în vârstă de 60 de ani și peste la 100 de locuitori, comparativ cu 24,1 persoane în 2023. Piramida populației arată o reducere semnificativă a grupelor de vârstă 25-29 ani, reflectând migrația negativă a tinerilor adulți din ultimele decenii.

Cea mai mare pondere în structura pe grupe de vârstă o au persoanele de 35-39 de ani (8,1%), în ușoară scădere față de anul precedent (8,2%). În rândul bărbaților, această grupă are o pondere de 8,4%, iar în rândul femeilor, grupa 60-64 ani are cea mai mare pondere (8,2%). Grupa de vârstă 20-24 ani a înregistrat cea mai mică pondere (4,2%).

Populația feminină continuă să predomine, constituind 53,4% din total (1.293.800 de persoane), în timp ce populația masculină reprezintă 46,6% (1.129.500 de persoane). În toate raioanele, numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților, cu un ecart pronunțat în Cimișlia, Basarabeasca, Chișinău și Bălți, unde la 100 de femei revin mai puțin de 85 de bărbați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #populație #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM