BERD și IFC vor investi 70 de milioane de dolari în firmele tehnologice din Ucraina și Republica Moldova

27 Sept. 2022, 04:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2022, 04:46 // Actual //  bani.md

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, au anunţat luni că vor investi 70 de milioane de dolari în firmele din sectorul tehnoloc şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a informat că va investi 30 de milioane de dolari într-un fond gestionat de firma de private equity Horizon Capital. Separat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a informat că va investi acum 40 de milioane de dolari în acelaşi fond gestionat de Horizon Capital, adăugând că ar putea să adauge alte 10 milioane de dolari la o dată ulterioară.

„Industria de IT din Ucraina rămâne un punct luminos într-o economie care a pierdut aproape cinci milioane de locuri de muncă începând din luna februarie 2022, din cauza războiului”, a informat Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

La rândul său, BERD a precizat că fondul Horizon Capital Growth Fund IV (HCGF IV), gestionat de Horizon Capital, intenţionează să strângă un total de 250 de milioane de dolari în următoarele 12 luni pentru a face investiţii de capital, variind între 10 şi 30 de milioane de dolari, concentrându-se pe IMM-urile din tehnologie şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Analiştii se aşteaptă ca economia Ucrainei să se contracteze cu 30-35% în acest an, în timp ce Banca Mondială a estimat la aproape 350 de miliarde de dolari costurile reconstruirii Ucrainei după invazia rusească.

„Unele firme au încetat operaţiunile, iar altele au fost forţate să se adapteze la noua realitate a perturbărilor logistice, lipsă de carburant, mutarea facilităţilor de producţie şi a personalului, controale valutare mai stricte şi lipsă de finanţare”, a subliniat BERD.

IFC, parte din Grupul Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat din pieţele emergente. Instituţia activează în peste 100 de ţări. În anul fiscal 2022, IFC a angajat o sumă-record de 32,8 miliarde dolari americani companiilor private şi instituţiilor financiare din ţări în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună în timp ce economiile se confrunta cu impactul crizelor globale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

15 Aug. 2026, 07:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 07:35 // Actual //  Ursu Victor

Fermierii ucraineni se confruntă cu o nouă criză, după ce intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor și navelor din Marea Neagră a blocat aproape complet principala rută de export a produselor agricole. În primele două săptămâni din august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut, relatează Reuters.

Situația poate avea consecințe mult dincolo de granițele Ucrainei. Țara asigură aproximativ 6% din grâul comercializat la nivel mondial și circa 11% din porumb, iar aproximativ 90% din exporturile principalelor culturi agricole ucrainene sunt transportate prin Marea Neagră.

Înainte de actualele perturbări, Ucraina expedia prin această rută aproximativ 4-5 milioane de tone de produse agricole în fiecare lună.

Criza lovește exact în momentul în care recoltarea grâului se află la apogeu. Depozitele fermierilor se umplu rapid, iar luna viitoare începe recoltarea porumbului.

Fermierul ucrainean Serhii Ribalko, care și-a pierdut două treimi din terenuri după ocuparea unei părți a sudului Ucrainei de către Rusia în 2022, spune că acum nu mai are unde să-și vândă producția.

„Nu avem unde să trimitem aceste cereale. Este un dezastru total pentru fermieri”, afirmă Ribalko.

Anterior, acesta își vindea producția către Nibulon, unul dintre marii exportatori ucraineni de cereale, precum și către procesatori locali. Acum, spune fermierul, cumpărătorii practic au dispărut.

„Totul pur și simplu s-a oprit. Finanțele sunt blocate. Sursele de venit au secat. Nu mai există exporturi”, descrie acesta situația.

Exporturile prin Marea Neagră s-au oprit aproape complet în iulie și la începutul lunii august, după o intensificare puternică a atacurilor rusești.

Potrivit administrației portuare ucrainene, Rusia a lansat peste 70 de atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră și alte 62 asupra navelor.

Moscova susține că atacurile sale vizează infrastructură militară, obiective logistice și nave despre care afirmă că transportă armament străin.

Blocada pune o presiune uriașă asupra economiei Ucrainei, în condițiile în care agricultura generează aproape 60% din veniturile țării din exporturi.

Banca centrală ucraineană estimează că blocarea porturilor va costa țara aproximativ 2,5 miliarde de dolari în venituri valutare numai în perioada rămasă din acest an.

Pentru agricultori, factura ar putea fi și mai mare. Principala asociație a fermierilor din Ucraina, UAC, estimează pierderi de aproximativ trei miliarde de dolari din cauza creșterii costurilor logistice.

Situația a creat un paradox pentru fermierii ucraineni. În timp ce cotațiile internaționale ale cerealelor au crescut pe fondul temerilor privind oferta mondială, prețurile din interiorul Ucrainei s-au prăbușit deoarece cerealele nu mai pot fi exportate și se acumulează în depozite.

Prețurile de referință ale cerealelor la bursa din Chicago au atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimul an. În Ucraina, însă, agricultorii se confruntă cu o ofertă excedentară și cu tot mai puțini cumpărători.

Felix Fiodorov, directorul unei ferme din regiunea Harkov, spune că situația este cu atât mai dureroasă cu cât recolta este foarte bună.

„Recolta, comparativ cu cea de anul trecut, inclusiv cea de grâu, este aproape de două ori mai bună. Dar prețurile sunt la jumătate față de anul trecut”, afirmă acesta.

Ucraina estimează pentru acest an o recoltă de aproximativ 60 de milioane de tone de cereale, aproape de nivelul din 2025.

Problema este însă depozitarea. Autoritățile estimează că deficitul capacităților de stocare ar putea ajunge la 11 milioane de tone și au solicitat partenerilor externi inclusiv saci speciali care să permită depozitarea temporară a cerealelor direct în ferme.

La începutul invaziei ruse din 2022, Ucraina a reușit să redirecționeze o parte importantă a exporturilor pe calea ferată și rutieră prin granițele sale vestice.

De această dată, alternativele sunt mai limitate. Relațiile comerciale cu Polonia au fost afectate de protestele fermierilor polonezi împotriva cerealelor ucrainene ieftine, în timp ce regimul comercial cu Uniunea Europeană a devenit mai strict.

Nivelul scăzut al Dunării și atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare complică suplimentar situația.

În acest context, coridoarele terestre prin țările vecine capătă o importanță tot mai mare pentru Kiev.

„Ucraina trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca efectele economice ale blocării porturilor să nu fie mai puțin grave, ba chiar să fie mai grave decât data trecută”, avertizează Oleh Nivievskîi, de la Kyiv School of Economics.

Problemele Ucrainei riscă să se transforme într-o problemă pentru piața alimentară mondială.

Denîs Marciuk, reprezentant al UAC, avertizează că state din Africa și Orientul Mijlociu, puternic dependente de importurile de cereale, ar putea fi afectate dacă livrările ucrainene nu ajung la timp.

Mai grav, blocarea actualelor exporturi pune sub semnul întrebării chiar recolta de anul viitor. Fără venituri, agricultorii nu au suficienți bani pentru combustibil, salarii, credite și însămânțările de toamnă.

Ribalko estimează că ferma sa are nevoie de aproximativ 20 de milioane de hrivne lunar în perioada recoltării pentru plata creditelor, salariilor și combustibilului. Lipsa lichidităților îl poate împiedica să pregătească următorul ciclu agricol.

Pierderile acumulate de agricultura ucraineană de la începutul invaziei rusești au depășit deja 90 de miliarde de dolari, iar suprafața terenurilor arabile cultivate s-a redus cu aproape un sfert din cauza luptelor, minării, bombardamentelor și problemelor de irigare.

Guvernul de la Kiev a extins programele de credite garantate de stat, a relaxat condițiile de finanțare și a redus dobânzile pentru capitalul de lucru. Fermierii avertizează însă că măsurile ar putea să nu fie suficiente.

„Dacă Ucraina nu își însămânțează culturile acum, dacă nu seamănă rapiță, grâu și nu pregătește solul pentru lucrările de primăvară, atunci peste un an vom vedea o adevărată criză alimentară”, avertizează Ribalko.