BERD – vizită virtuală de tatonare în Republica Moldova

Reprezentanții Consiliului de administrație al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își încep astăzi vizita virtuală de două zile în Moldova.

În această ultimă vizită virtuală a consiliului într-o țară în care BERD investește, cunoscută sub numele de „Board Connect”, reprezentanții BERD se vor întâlni cu factorii de decizie din Republica Moldova, întreprinderile și organizațiile societății civile. Sub egida sloganului „Reformă și reziliență”, Consiliul de Conectare cu Moldova se va concentra pe noua agendă de reformă a țării și pe efortul guvernului de a se lupta cu pandemia Covid-19.

Reprezentanții Consiliului BERD se vor întâlni cu Natalia Gavrilița, prim-ministru al Moldovei, Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Sergiu Gaibu, ministru al Economiei, Dumitru Budeanschi, ministrul finanțelor și Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale.

Reprezentanții BERD vor purta, de asemenea, discuții virtuale cu reprezentanți ai instituțiilor financiare cheie din Moldova și cu câteva întreprinderi mici și mijlocii care au beneficiat de sprijinul BERD, precum și cu purtători de cuvânt din organizațiile societății civile din țară.

#vizita #discutii #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.