BERD – vizită virtuală de tatonare în Republica Moldova

Reprezentanții Consiliului de administrație al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își încep astăzi vizita virtuală de două zile în Moldova.

În această ultimă vizită virtuală a consiliului într-o țară în care BERD investește, cunoscută sub numele de „Board Connect”, reprezentanții BERD se vor întâlni cu factorii de decizie din Republica Moldova, întreprinderile și organizațiile societății civile. Sub egida sloganului „Reformă și reziliență”, Consiliul de Conectare cu Moldova se va concentra pe noua agendă de reformă a țării și pe efortul guvernului de a se lupta cu pandemia Covid-19.

Reprezentanții Consiliului BERD se vor întâlni cu Natalia Gavrilița, prim-ministru al Moldovei, Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, Sergiu Gaibu, ministru al Economiei, Dumitru Budeanschi, ministrul finanțelor și Octavian Armașu, guvernatorul Băncii Naționale.

Reprezentanții BERD vor purta, de asemenea, discuții virtuale cu reprezentanți ai instituțiilor financiare cheie din Moldova și cu câteva întreprinderi mici și mijlocii care au beneficiat de sprijinul BERD, precum și cu purtători de cuvânt din organizațiile societății civile din țară.

#vizita #discutii #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.