Berlinul dă înapoi în legătură planurile de înăsprire a politicii migraționiste, după atacurile care au șocat Germania

Guvernul lui Olaf Scholz şi-a atenuat planurile de înăsprire a politicii de primire a solicitanţilor de azil după atacurile criminale cu cuţitul care au şocat Germania, potrivit unui document obţinut, sâmbătă, de AFP, scrie News.ro.

Una dintre măsurile-cheie ale acestui text, prezentat la sfârşitul lunii august, prevede eliminarea ajutorului pentru solicitanţii de azil care au intrat într-o altă ţară din UE înainte de a veni în Germania. Deşi această dispoziţie este menţinută, partidele din coaliţia condusă de social-democratul Olaf Scholz (SPD), formată cu Verzii şi liberalii, au adăugat excepţii.

Abolirea completă va fi posibilă numai dacă plecarea solicitanţilor de azil în ţara UE în care au sosit prima dată „este posibilă din punct de vedere juridic şi efectiv”, conform documentului. De asemenea, este exclusă în cazul copiilor. „Nu dorim să provocăm lipsa unei locuinţe sau sărăcirea solicitanţilor de azil pentru care este responsabil un alt stat membru al UE”, afirmă deputatul SPD Dirk Wiese într-o scrisoare adresată colegilor săi din grupul parlamentar, a cărei copie a fost obţinută şi de AFP.

În conformitate cu „Regulamentul Dublin” convenit de ţările UE, prima ţară din UE în care intră un imigrant ilegal este responsabilă de cererea sa de azil. Textul modificat urmează să fie dezbătut în Parlament până vineri.

Facilitarea expulzării refugiaţilor care au folosit arme
Guvernul şi-a prezentat propunerea în august, în urma unui triplu atac cu cuţitul la o petrecere din Solingen (vest), atribuit unui sirian suspectat de legături cu organizaţia jihadistă Statul Islamic. În iunie, un alt atac cu cuţitul, atribuit unui afgan la o manifestaţie anti-islamică la Mannheim (vest), s-a soldat cu moartea unui poliţist care intervenise.

Aceste tragedii au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD, ostil migranţilor, care a câştigat pentru prima dată alegerile regionale în septembrie.

„Pachetul de securitate” al guvernului include, de asemenea, măsuri de facilitare a expulzării refugiaţilor care au folosit arme, o limitare a portului de arme albe şi o extindere a competenţelor autorităţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #migrație #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.