Berlinul dă înapoi în legătură planurile de înăsprire a politicii migraționiste, după atacurile care au șocat Germania

Guvernul lui Olaf Scholz şi-a atenuat planurile de înăsprire a politicii de primire a solicitanţilor de azil după atacurile criminale cu cuţitul care au şocat Germania, potrivit unui document obţinut, sâmbătă, de AFP, scrie News.ro.

Una dintre măsurile-cheie ale acestui text, prezentat la sfârşitul lunii august, prevede eliminarea ajutorului pentru solicitanţii de azil care au intrat într-o altă ţară din UE înainte de a veni în Germania. Deşi această dispoziţie este menţinută, partidele din coaliţia condusă de social-democratul Olaf Scholz (SPD), formată cu Verzii şi liberalii, au adăugat excepţii.

Abolirea completă va fi posibilă numai dacă plecarea solicitanţilor de azil în ţara UE în care au sosit prima dată „este posibilă din punct de vedere juridic şi efectiv”, conform documentului. De asemenea, este exclusă în cazul copiilor. „Nu dorim să provocăm lipsa unei locuinţe sau sărăcirea solicitanţilor de azil pentru care este responsabil un alt stat membru al UE”, afirmă deputatul SPD Dirk Wiese într-o scrisoare adresată colegilor săi din grupul parlamentar, a cărei copie a fost obţinută şi de AFP.

În conformitate cu „Regulamentul Dublin” convenit de ţările UE, prima ţară din UE în care intră un imigrant ilegal este responsabilă de cererea sa de azil. Textul modificat urmează să fie dezbătut în Parlament până vineri.

Facilitarea expulzării refugiaţilor care au folosit arme
Guvernul şi-a prezentat propunerea în august, în urma unui triplu atac cu cuţitul la o petrecere din Solingen (vest), atribuit unui sirian suspectat de legături cu organizaţia jihadistă Statul Islamic. În iunie, un alt atac cu cuţitul, atribuit unui afgan la o manifestaţie anti-islamică la Mannheim (vest), s-a soldat cu moartea unui poliţist care intervenise.

Aceste tragedii au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD, ostil migranţilor, care a câştigat pentru prima dată alegerile regionale în septembrie.

„Pachetul de securitate” al guvernului include, de asemenea, măsuri de facilitare a expulzării refugiaţilor care au folosit arme, o limitare a portului de arme albe şi o extindere a competenţelor autorităţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #migrație #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.