Berlinul dă înapoi în legătură planurile de înăsprire a politicii migraționiste, după atacurile care au șocat Germania

Guvernul lui Olaf Scholz şi-a atenuat planurile de înăsprire a politicii de primire a solicitanţilor de azil după atacurile criminale cu cuţitul care au şocat Germania, potrivit unui document obţinut, sâmbătă, de AFP, scrie News.ro.

Una dintre măsurile-cheie ale acestui text, prezentat la sfârşitul lunii august, prevede eliminarea ajutorului pentru solicitanţii de azil care au intrat într-o altă ţară din UE înainte de a veni în Germania. Deşi această dispoziţie este menţinută, partidele din coaliţia condusă de social-democratul Olaf Scholz (SPD), formată cu Verzii şi liberalii, au adăugat excepţii.

Abolirea completă va fi posibilă numai dacă plecarea solicitanţilor de azil în ţara UE în care au sosit prima dată „este posibilă din punct de vedere juridic şi efectiv”, conform documentului. De asemenea, este exclusă în cazul copiilor. „Nu dorim să provocăm lipsa unei locuinţe sau sărăcirea solicitanţilor de azil pentru care este responsabil un alt stat membru al UE”, afirmă deputatul SPD Dirk Wiese într-o scrisoare adresată colegilor săi din grupul parlamentar, a cărei copie a fost obţinută şi de AFP.

În conformitate cu „Regulamentul Dublin” convenit de ţările UE, prima ţară din UE în care intră un imigrant ilegal este responsabilă de cererea sa de azil. Textul modificat urmează să fie dezbătut în Parlament până vineri.

Facilitarea expulzării refugiaţilor care au folosit arme
Guvernul şi-a prezentat propunerea în august, în urma unui triplu atac cu cuţitul la o petrecere din Solingen (vest), atribuit unui sirian suspectat de legături cu organizaţia jihadistă Statul Islamic. În iunie, un alt atac cu cuţitul, atribuit unui afgan la o manifestaţie anti-islamică la Mannheim (vest), s-a soldat cu moartea unui poliţist care intervenise.

Aceste tragedii au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta AfD, ostil migranţilor, care a câştigat pentru prima dată alegerile regionale în septembrie.

„Pachetul de securitate” al guvernului include, de asemenea, măsuri de facilitare a expulzării refugiaţilor care au folosit arme, o limitare a portului de arme albe şi o extindere a competenţelor autorităţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #migrație #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.