Viaţa unui copil bogat care a moştenit un imperiu financiar de sute de milionae de euro

În peste 80 de ani de viaţă – William Bogner, moştenitorul brandului german de îmbrăcăminte care îi poartă numele de familie – nu a dus lipsă de activităţi ieşite din cotidian, de la concursuri de schi, participând inclusiv la Olimpiada de Iarnă din 1960, la şansa de a filma unele dintre cele mai cunoscute lungmetraje din seria James Bond, scrie businessmagazin.ro.

Wilhelm Hermann Björn Bogner Jr., născut pe 23 ianuarie 1942, la München, este un designer de modă german, regizor şi fost schior alpin. El a moştenit brandul de îmbrăcăminte Bogner, fondat de tatăl său, Willy Bogner Sr., şi extins de mama sa, Maria, care a introdus pantalonii stretch în moda de schi.

Cariera de schior a lui Bogner a atins apogeul când a concurat pentru Echipa Unită a Germaniei la Jocurile Olimpice de iarnă din 1960, unde a condus în proba de slalom masculin, căzând însă în timpul celei de-a doua manşe. A câştigat proba de coborâre Lauberhorn în Elveţia în acelaşi sezon şi a devenit dublu campion mondial universitar în 1962. Cel mai bun rezultat la Campionatele Mondiale l-a obţinut în 1966, când a terminat pe locul patru în proba de slalom. După ce s-a retras din schi în 1967, Bogner şi-a îndreptat atenţia spre cinematografie. S-a remarcat ca operator de cameră pentru mai multe filme din seria James Bond între 1969 şi 1985, precum „On Her Majesty’s Secret Service” şi „The Spy Who Loved Me”. Imaginile inovatoare de schi pe care le-a capturat i-au adus aprecierea criticilor, iar multe personaje din filmele Bond au purtat echipamente de schi marca Bogner.

Moştenitorul companiei şi-a lansat prima colecţie de îmbrăcăminte sport, Formula W, în 1971. Ulterior, în 1973, a înfiinţat o fabrică de producţie în oraşul Newport din statul american Vermont şi a debutat cu o linie de modă pentru tenis în 1974.

Compania sa a introdus o linie de modă pentru golf în 1976. Apoi, când tatăl său a murit în 1977, Bogner Jr. s-a întors din America la München pentru a prelua controlul companiei. În 1983, compania a introdus o linie de ochelari de soare.

În 2018, compania sa intrase deja pe un trend descendent în ceea ce priveşte vânzările, după ce a pierdut franciza de 82 de ani pentru echiparea echipei olimpice de iarnă a Germaniei în faţa Adidas pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din acel an, pe fondul sugestiilor că, sub conducerea lui, compania şi-a pierdut avantajele faţă de concurenţi.

La finele lunii trecute, brandul Bogner – prezent în peste 50 de ţări, a anunţat că se va extinde în România prin deschiderea primului magazin în cadrul galeriei de retail The Grand Avenue, localizată la parterul JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Deschiderea locaţiei este planificată pentru 1 noiembrie, în urma unei investiţii de aproximativ 500.000 de euro.

Carte de vizită

1. S-a născut în 1942 la München, fiind moştenitorul brandului de îmbrăcăminte sportivă de lux care îi poartă numele;

2. S-a căsătorit în 1972 cu un fotomodel brazilian, Sonia Robeiro, care a decedat în 2017;

3. La scurt timp după ce a împlinit 18 ani, a concurat din partea Echipei Unite a Germaniei la Olimpiada de Iarnă din 1960 din California;

4. Cariera lui în cinematografie a început doar câţiva ani mai târziu, când Bogner Jr. s-a remarcat ca operator de cameră;

5. Şi-a lansat prima colecţie de îmbrăcăminte sport în 1971. La finele celui mai recent exerciţiu financiar, compania Bogner a înregistrat venituri de 176 mil. euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copil #afacere #Germania #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ultimii ani, domeniul proprietății intelectuale din Republica Moldova a devenit nu doar o piață economică, ci și un spațiu de interes strategic al Federației Ruse. În centrul unui scandal care ridică semne serioase de întrebare se află compania „ROZUM IT” SRL – o firmă prezentată public drept simplu furnizor de content muzical și tehnologii pentru monitorizarea muzicii difuzate în spațiul public al Republicii Moldova. Însă documentele și informațiile analizate indică o realitate mult mai gravă: posibile conexiuni directe cu infrastructuri rusești de control al drepturilor intelectuale și cu persoane asociate intereselor Federației Ruse.

Numele care apare constant în jurul companiei „ROZUM IT” SRL este Andrei Kricevski – persoană cunoscută în spațiul Federației Ruse pentru conexiunile sale cu structurile rusești de gestiune colectivă a drepturilor – РАО (Общероссийская общественная организация „Российское Авторское Общество”) și ВОИС („Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности”). Potrivit informațiilor analizate, inclusiv Centrul Național Anticorupție ar fi constatat interesul direct al acestuia în promovarea anumitor structuri pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul persoanelor interpuse – Pădure Constantin și Gherman Stela.

Documentele analizate indică faptul că acesta ar fi promovat în Republica Moldova implementarea sistemelor FONMIX și HIPERGRAF – platforme de monitorizare și analiză audio-video dezvoltate în ecosistemul tehnologic rusesc.

Și mai grav este faptul că Serviciul de Informații și Securitate ar fi semnalat existența riscurilor asociate profilului lui Kricevski Andrei. și conexiunilor sale din Federația Rusă.

Aici apare întrebarea-cheie: este ROZUM o companie moldovenească independentă sau o continuare mascată a infrastructurii FONMIX în Republica Moldova?

Mai multe aspecte tehnice indică că platformele rozum.md și fonmix.ru utilizează credențiale identice de acces – același username și aceeași parolă. În orice investigație de securitate informatică, un asemenea indiciu reprezintă o componentă extrem de serioasă, ceea ce indică posibilitatea existenței aceleiași infrastructuri tehnologice operate sub denumiri diferite.

Infrastructura DNS utilizată de ROZUM apare în aceeași zonă tehnică cu domeniile fonmix.ru și nris.ru – ultimul fiind asociat ecosistemului rusesc IPChain, o structură digitală de administrare a drepturilor intelectuale proprietarul căreia este Andrei Kricevski.

În Federația Rusă, infrastructurile digitale privind drepturile intelectuale nu reprezintă doar instrumente comerciale. Ele fac parte dintr-un sistem integrat de monitorizare, raportare și control economic al pieței muzicale și media. Prin intermediul acestor sisteme circulă nu doar bani, ci și informații strategice despre utilizatori și operatori economici.

Investigația scoate în evidență și rolul companiei Prime Time AV Lab Limited – entitate care deține 75% din „ROZUM IT” SRL. Aceeași companie apare anterior conectată cu „Формакс”, dezvoltatorul sistemului FONMIX din Federația Rusă. Tot această structură apare asociată cu persoane din conducerea OGC-urilor rusești РАО și ВОИС. Un aspect deosebit de interesant și care ridică semne suplimentare de întrebare este faptul că „ROZUM IT” SRL apare pe piața Republicii Moldova exact în perioada imediat următoare începerii invaziei Federației Ruse în Ucraina, fiind reprezentată de cetățeanul Republicii Belarus, Alexei Guerassimov.

Totodată, investigația relevă faptul că infrastructura asociată ecosistemului ROZUM funcționează în mai multe state post-sovietice sub diferite denumiri și formule juridice, ceea ce indică existența unei rețele regionale bine organizate. În același timp, pentru a prezenta proveniența programelor ca fiind de pe piața europeană a fost înregistrată în orașul Berlin compania „ROZUM EUROPE”, structură utilizată pentru camuflarea provenienței rusești și a conexiunilor reale cu infrastructura asociată cercului lui Andrei Kricevski.

Potrivit informațiilor obținute, la adresa oficială de înregistrare a „ROZUM EUROPE” din Berlin nu ar activa în realitate nicio companie și nu există indicii privind desfășurarea unei activități comerciale efective. Această situație este caracteristică adesea structurilor create formal pentru mascarea beneficiarilor efectivi, transferul fluxurilor financiare și crearea aparenței unei entități europene independente, în scopul distanțării de originea și interesele Federației Ruse.

Mai mult, administratoarea companiei «ROZUM EUROPE» este Gherman Stela, persoană care, după cum a fost menționat anterior, figurează în materialele analizate ca fiind identificată de către CNA drept persoană interpusă a lui Andrei Kricevski. De asemenea, potrivit informațiilor examinate, aceasta a exercitat funcția de prima administratoare a AO MORA, iar pe cardul său bancar personal erau transferate mijloace bănești direct de la Andrei Kricevski.

De menționat că în Republica Moldova, în susținerea activității ROZUM și în interesul lui Andrei Kricevski au fost înregistrate mai multe asociații obștești, având ca scop intervenția în domeniul proprietății intelectuale și influențarea sistemului de gestiune colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe. Mai mult, unele dintre aceste structuri, AO MORA, AO MORA-CONEX și AO Victoria Legalității prin deciziile AGEPI au fost constatate drept asociații care sunt înregistrate, finanțate şi gestionate în interesele lui Andrei Kricevskii prin intermediul lui Pădure Constantin., Gherman Stela. şi persoanele interpuse din anturajul său.

Apreciem drept imperativ să semnalăm că toate circumstanțele analizate indică faptul că, prin intermediul AO Victoria Legalității, se urmărește legalizarea și implementarea pe teritoriul Republicii Moldova a unui software de monitorizare provenit din Federația Rusă, prin emiterea unei decizii respective din partea AGEPI. Relevant este faptul că o primă tentativă de implementare pe teritoriul Republicii Moldova a unui asemenea mecanism de monitorizare promovat de OGC-urile din Federația Rusă a avut loc încă la finele anului 2019, când la sediul AGEPI a fost prezentat softul FONMIX direct de către RAO. Cu toate acestea, conducerea AGEPI de la acel moment a respins categoric promovarea și implementarea unui asemenea sistem.

În contextul războiului hibrid purtat de Federația Rusă în regiune, controlul infrastructurilor digitale care gestionează fluxuri de date și bani în domeniul proprietății intelectuale devine un instrument de influență economică și informațională.

Astfel, cazul ROZUM atinge domeniul securității economice și informaționale a Republicii Moldova și devine un nou instrument de influență al OGC-urilor Federației Ruse asupra unui sector strategic al statului.

Despre modul ilegal de substituire a funcțiilor OGC-urilor naționale, mecanismele prin care titularii autohtoni de drepturi sunt prejudiciați cu milioane de lei, iar utilizatorii sunt induși în eroare, precum și despre încercările de modificare a cadrului normativ pentru promovarea și legalizarea în Republica Moldova a așa-numitelor „drepturi ale ROZUM”, puteți citi în următoarea investigație jurnalistică.

#ogc #drepturi #Moldova