Berlinul se clatină! Donald Trump și provocările economice apasă asupra alegerilor

Campania electorală din Germania, înaintea alegerilor anticipate din luna viitoare, este marcată de o intervenție controversată a administrației americane conduse de Donald Trump. Potrivit unei analize publicate de The Guardian., sprijinul oferit de Statele Unite formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și tensiunile economice dintre cele două țări adaugă o notă de incertitudine unui peisaj politic deja complicat.

Revenirea lui Trump la Casa Albă reprezintă o provocare semnificativă pentru Germania, o țară care și-a bazat politica externă pe stabilitatea relațiilor transatlantice. „Ascensiunea lui Trump obligă elita germană să-și reevalueze pozițiile fundamentale, de la fidelitate oportunistă până la o rezistență slab conturată,” a declarat istoricul Ned Richardson-Little de la Centrul Leibniz pentru Istorie Contemporană.

Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, subliniază dependența țării de SUA în domeniul securității și influența economică majoră. În acest context, economia Germaniei – afectată de încetinirea creșterii și de posibile măsuri comerciale punitive – reprezintă o vulnerabilitate esențială.

Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare și favorit în alegeri, și-a centrat campania pe revigorarea economiei. El propune reluarea negocierilor pentru un acord de liber schimb între UE și SUA, încercând să atenueze tensiunile comerciale. Germania, care a înregistrat un excedent comercial record de peste 63 de miliarde de euro cu SUA în 2023, riscă pierderi masive în cazul unor noi tarife impuse de administrația Trump, inclusiv pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă.

Alternativa pentru Germania, aflată la doar 10 puncte procentuale în spatele creștin-democraților lui Merz, beneficiază de susținerea indirectă a lui Trump și de sprijinul vocal al lui Elon Musk. Într-un gest controversat, Musk a descris AfD drept „ultima scânteie de speranță” pentru Germania, încercând să normalizeze imaginea partidului.

Alice Weidel, lidera AfD, a sugerat că partidul său ar putea deveni un intermediar între Trump și Putin, promițând beneficii pentru Berlin. Totuși, criticii avertizează că relația dintre AfD și susținătorii săi americani ar putea alimenta diviziuni și instabilitate în Europa.

Actualul cancelar Olaf Scholz, a cărui coaliție tripartită s-a destrămat, încearcă să capitalizeze asupra antipatiei publicului german față de Trump. Într-un discurs recent, Scholz a avertizat despre pericolele reprezentate de influența americană asupra democrației germane și a subliniat nevoia de unitate europeană pentru a contracara eventualele acțiuni ale administrației Trump.

În timp ce liderii germani recunosc importanța relației cu SUA, încep să apară inițiative pentru a consolida autonomia europeană. „Reorientarea economiei și a securității ar fi incredibil de costisitoare, dar este un pas necesar,” a declarat Richardson-Little.

Alegerile din Germania nu vor decide doar direcția politică internă, ci și modul în care Berlinul va naviga printre provocările transatlantice și europene într-un context global din ce în ce mai tensionat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #alegeri #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.