Berlinul se clatină! Donald Trump și provocările economice apasă asupra alegerilor

Campania electorală din Germania, înaintea alegerilor anticipate din luna viitoare, este marcată de o intervenție controversată a administrației americane conduse de Donald Trump. Potrivit unei analize publicate de The Guardian., sprijinul oferit de Statele Unite formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și tensiunile economice dintre cele două țări adaugă o notă de incertitudine unui peisaj politic deja complicat.

Revenirea lui Trump la Casa Albă reprezintă o provocare semnificativă pentru Germania, o țară care și-a bazat politica externă pe stabilitatea relațiilor transatlantice. „Ascensiunea lui Trump obligă elita germană să-și reevalueze pozițiile fundamentale, de la fidelitate oportunistă până la o rezistență slab conturată,” a declarat istoricul Ned Richardson-Little de la Centrul Leibniz pentru Istorie Contemporană.

Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, subliniază dependența țării de SUA în domeniul securității și influența economică majoră. În acest context, economia Germaniei – afectată de încetinirea creșterii și de posibile măsuri comerciale punitive – reprezintă o vulnerabilitate esențială.

Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare și favorit în alegeri, și-a centrat campania pe revigorarea economiei. El propune reluarea negocierilor pentru un acord de liber schimb între UE și SUA, încercând să atenueze tensiunile comerciale. Germania, care a înregistrat un excedent comercial record de peste 63 de miliarde de euro cu SUA în 2023, riscă pierderi masive în cazul unor noi tarife impuse de administrația Trump, inclusiv pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă.

Alternativa pentru Germania, aflată la doar 10 puncte procentuale în spatele creștin-democraților lui Merz, beneficiază de susținerea indirectă a lui Trump și de sprijinul vocal al lui Elon Musk. Într-un gest controversat, Musk a descris AfD drept „ultima scânteie de speranță” pentru Germania, încercând să normalizeze imaginea partidului.

Alice Weidel, lidera AfD, a sugerat că partidul său ar putea deveni un intermediar între Trump și Putin, promițând beneficii pentru Berlin. Totuși, criticii avertizează că relația dintre AfD și susținătorii săi americani ar putea alimenta diviziuni și instabilitate în Europa.

Actualul cancelar Olaf Scholz, a cărui coaliție tripartită s-a destrămat, încearcă să capitalizeze asupra antipatiei publicului german față de Trump. Într-un discurs recent, Scholz a avertizat despre pericolele reprezentate de influența americană asupra democrației germane și a subliniat nevoia de unitate europeană pentru a contracara eventualele acțiuni ale administrației Trump.

În timp ce liderii germani recunosc importanța relației cu SUA, încep să apară inițiative pentru a consolida autonomia europeană. „Reorientarea economiei și a securității ar fi incredibil de costisitoare, dar este un pas necesar,” a declarat Richardson-Little.

Alegerile din Germania nu vor decide doar direcția politică internă, ci și modul în care Berlinul va naviga printre provocările transatlantice și europene într-un context global din ce în ce mai tensionat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #alegeri #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

#santaj economic #Moldova #Rusia