Berlinul se clatină! Donald Trump și provocările economice apasă asupra alegerilor

19 Ian. 2025, 11:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2025, 11:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Campania electorală din Germania, înaintea alegerilor anticipate din luna viitoare, este marcată de o intervenție controversată a administrației americane conduse de Donald Trump. Potrivit unei analize publicate de The Guardian., sprijinul oferit de Statele Unite formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și tensiunile economice dintre cele două țări adaugă o notă de incertitudine unui peisaj politic deja complicat.

Revenirea lui Trump la Casa Albă reprezintă o provocare semnificativă pentru Germania, o țară care și-a bazat politica externă pe stabilitatea relațiilor transatlantice. „Ascensiunea lui Trump obligă elita germană să-și reevalueze pozițiile fundamentale, de la fidelitate oportunistă până la o rezistență slab conturată,” a declarat istoricul Ned Richardson-Little de la Centrul Leibniz pentru Istorie Contemporană.

Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, subliniază dependența țării de SUA în domeniul securității și influența economică majoră. În acest context, economia Germaniei – afectată de încetinirea creșterii și de posibile măsuri comerciale punitive – reprezintă o vulnerabilitate esențială.

Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare și favorit în alegeri, și-a centrat campania pe revigorarea economiei. El propune reluarea negocierilor pentru un acord de liber schimb între UE și SUA, încercând să atenueze tensiunile comerciale. Germania, care a înregistrat un excedent comercial record de peste 63 de miliarde de euro cu SUA în 2023, riscă pierderi masive în cazul unor noi tarife impuse de administrația Trump, inclusiv pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă.

Alternativa pentru Germania, aflată la doar 10 puncte procentuale în spatele creștin-democraților lui Merz, beneficiază de susținerea indirectă a lui Trump și de sprijinul vocal al lui Elon Musk. Într-un gest controversat, Musk a descris AfD drept „ultima scânteie de speranță” pentru Germania, încercând să normalizeze imaginea partidului.

Alice Weidel, lidera AfD, a sugerat că partidul său ar putea deveni un intermediar între Trump și Putin, promițând beneficii pentru Berlin. Totuși, criticii avertizează că relația dintre AfD și susținătorii săi americani ar putea alimenta diviziuni și instabilitate în Europa.

Actualul cancelar Olaf Scholz, a cărui coaliție tripartită s-a destrămat, încearcă să capitalizeze asupra antipatiei publicului german față de Trump. Într-un discurs recent, Scholz a avertizat despre pericolele reprezentate de influența americană asupra democrației germane și a subliniat nevoia de unitate europeană pentru a contracara eventualele acțiuni ale administrației Trump.

În timp ce liderii germani recunosc importanța relației cu SUA, încep să apară inițiative pentru a consolida autonomia europeană. „Reorientarea economiei și a securității ar fi incredibil de costisitoare, dar este un pas necesar,” a declarat Richardson-Little.

Alegerile din Germania nu vor decide doar direcția politică internă, ci și modul în care Berlinul va naviga printre provocările transatlantice și europene într-un context global din ce în ce mai tensionat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!