Berlinul se clatină! Donald Trump și provocările economice apasă asupra alegerilor

Campania electorală din Germania, înaintea alegerilor anticipate din luna viitoare, este marcată de o intervenție controversată a administrației americane conduse de Donald Trump. Potrivit unei analize publicate de The Guardian., sprijinul oferit de Statele Unite formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și tensiunile economice dintre cele două țări adaugă o notă de incertitudine unui peisaj politic deja complicat.

Revenirea lui Trump la Casa Albă reprezintă o provocare semnificativă pentru Germania, o țară care și-a bazat politica externă pe stabilitatea relațiilor transatlantice. „Ascensiunea lui Trump obligă elita germană să-și reevalueze pozițiile fundamentale, de la fidelitate oportunistă până la o rezistență slab conturată,” a declarat istoricul Ned Richardson-Little de la Centrul Leibniz pentru Istorie Contemporană.

Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington, subliniază dependența țării de SUA în domeniul securității și influența economică majoră. În acest context, economia Germaniei – afectată de încetinirea creșterii și de posibile măsuri comerciale punitive – reprezintă o vulnerabilitate esențială.

Friedrich Merz, liderul opoziției conservatoare și favorit în alegeri, și-a centrat campania pe revigorarea economiei. El propune reluarea negocierilor pentru un acord de liber schimb între UE și SUA, încercând să atenueze tensiunile comerciale. Germania, care a înregistrat un excedent comercial record de peste 63 de miliarde de euro cu SUA în 2023, riscă pierderi masive în cazul unor noi tarife impuse de administrația Trump, inclusiv pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă.

Alternativa pentru Germania, aflată la doar 10 puncte procentuale în spatele creștin-democraților lui Merz, beneficiază de susținerea indirectă a lui Trump și de sprijinul vocal al lui Elon Musk. Într-un gest controversat, Musk a descris AfD drept „ultima scânteie de speranță” pentru Germania, încercând să normalizeze imaginea partidului.

Alice Weidel, lidera AfD, a sugerat că partidul său ar putea deveni un intermediar între Trump și Putin, promițând beneficii pentru Berlin. Totuși, criticii avertizează că relația dintre AfD și susținătorii săi americani ar putea alimenta diviziuni și instabilitate în Europa.

Actualul cancelar Olaf Scholz, a cărui coaliție tripartită s-a destrămat, încearcă să capitalizeze asupra antipatiei publicului german față de Trump. Într-un discurs recent, Scholz a avertizat despre pericolele reprezentate de influența americană asupra democrației germane și a subliniat nevoia de unitate europeană pentru a contracara eventualele acțiuni ale administrației Trump.

În timp ce liderii germani recunosc importanța relației cu SUA, încep să apară inițiative pentru a consolida autonomia europeană. „Reorientarea economiei și a securității ar fi incredibil de costisitoare, dar este un pas necesar,” a declarat Richardson-Little.

Alegerile din Germania nu vor decide doar direcția politică internă, ci și modul în care Berlinul va naviga printre provocările transatlantice și europene într-un context global din ce în ce mai tensionat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #alegeri #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.