Bestia lacomă a inflației încă nu a fost înfrântă! BM: Oamenii săraci, ruinați de prețul alimentelor și combustibililor

Banca Mondială a confirmat prognozele pentru creșterea economică a Republicii Moldova în ciuda provocărilor actuale, menținând o perspectivă optimistă pentru perioada următoare. Conform noilor Perspective Economice publicate în raportul recent, Banca Mondială estimează o creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, aceeași cifră prevăzută în raportul anterior din iunie 2023.

De asemenea, prognozele pentru anii următori rămân constante, cu o creștere economică anticipată de 4,2% în 2024 și 4,1% în 2025. În ceea ce privește inflația, se estimează că aceasta va fi de 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și la 4,9% în 2025.

Experții Banca Mondială subliniază că economia Moldovei a fost puternic afectată de războiul din Ucraina și de inflație. În primul trimestru al anului 2023, scăderea puterii de cumpărare a dus la o recesiune, însă inflația este în scădere treptată. Perspectivele pe termen scurt depind de evoluțiile din Ucraina, prețurile la energie și condițiile meteorologice, în timp ce pe termen lung depind de reformele structurale nerezolvate și de ritmul aderării la UE.

Analiștii Banca Mondială subliniază că Moldova se confruntă cu provocări precum creșterea lentă a productivității, deficiențe structurale și de guvernanță, concurența limitată, mediul de afaceri dezechilibrat și riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme și șocurilor energetice.

Raportul evidențiază, de asemenea, că impactul complet al războiului din Ucraina și al aprovizionării cu energie asupra economiei moldovenești în 2023 rămâne incert. Creșterea posibilă a costurilor energiei și condițiile meteorologice secetoase ar putea afecta randamentele agricole și activitatea economică.

În acest context, reducerea sărăciei observată în 2021 este susceptibilă să fie de scurtă durată, iar cetățenii vulnerabili pot fi afectați de prețurile ridicate la alimente și combustibili. În ciuda provocărilor, Banca Mondială subliniază că redresarea economică este posibilă, cu condiția implementării eficiente a reformelor și a politicilor menite să sprijine creșterea și să contracareze impactul negativ al factorilor externi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Air Moldova #banca Mondială

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.