Cea mai nouă companie aeriană românească a început să opereze zboruri regulate

Cea mai nouă companie aeriană românească, AirConnect, înființată în 2022, a început de luni, 27 martie, operarea de zboruri regulate, scrie StartupCafe.ro.

Zborurile vor fi atât interne, din București, către orașe precum Baia Mare, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș, cât și externe, din București și Cluj, către Budapesta.

Din luna iunie, vor fi operate noi rute, estivale, în străinătate și în România: între București și Dubrovnik și între Constanța și Cluj, Oradea, Suceava, Timișoara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Directorul General al Air Connect este Tudor Constantinescu. Potrivit HotNews.ro, Tudor Constantinescu este unul dintre cei care au pus bazele companiei Blue Air – Airline Management Solutions, care a preluat, în schimbul a 6 milioane de lei românești, brandul şi activitatea Blue Air, primind şi licenţa pentru transport aerian. El și Luciana Păunescu şi-au vândut acţiunile, apoi, alături de alţi patru investitori privaţi, Constantinescu a pus bazele AirConnect.

În 2022, AirConnect a operat zboruri charter către Grecia, Turcia, în parteneriat cu touroperatori precum Karpaten Turism, Dertour, Cocktail Holidays, AeroVacanțe.

#Air Connect #companie aeriana #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.