Bitcoin a coborât sub 40.000 de dolari după un avertisment lansat de autorităţile chineze

Criptomoneda bitcoin a coborât miercuri sub pragul simbolic de 40.000 de dolari, o premieră în ultimele trei luni, după ce mai multe federaţii bancare din China au avertizat că aceste criptomonede “nu sunt monede adevărate”.

În jurul orei 6:30 GMT, bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, era cotată la 38.940 de dolari, o scădere de 9% comparativ cu ziua precedentă şi un declin de 40% faţă de maximumul de 64.895 de dolari atins în data de 14 aprilie.

Criptomonedele “nu sunt monede adevărate”, au apreciat miercuri mai mult federaţii bancare de referinţă din China, lansând un avertisment împotriva “speculaţiei”, într-o ţară care îşi pregăteşte propria monedă virtuală.

La un moment dat, China era una dintre cele mai puternice pieţe pentru bitcoin, cea mai răspândită monedă virtuală. Cu toate acestea, în 2019 autorităţile de la Beijing şi-au schimbat punctul de vedere iar plăţile cu criptomonede au fost declarate ilegale pe motiv că acestea monede pot fi un instrument utilizat în activităţi infracţionale. Ţara asiatică est îngrijorată de riscul speculativ pe care îl prezintă criptomonedele pentru sistemul său financiar. În schimb, activităţile de minare de bitcoin şi deţinerea de monedă virtuală sunt tolerate.

Cele mai recente avertismente lansate de autorităţile chineze vin după o serie de postări pe Twitter ale patronului Tesla, Elon Musk. Acesta a anunţat ca vehiculele Tesla nu vor mai putea fi cumpărate folosind Bitcoin, după ce în februarie constructorul american de automobile Tesla a cumpărat bitcoini în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Suspendarea achiziţiilor cu criptomonedă este cauzată de preocupările legate de impactul consumului energetic necesar pentru minarea criptomonedelor asupra mediului, conform unei postări a lui Musk pe Twitter.

#bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.