Bitcoin a coborât sub 40.000 de dolari după un avertisment lansat de autorităţile chineze

Criptomoneda bitcoin a coborât miercuri sub pragul simbolic de 40.000 de dolari, o premieră în ultimele trei luni, după ce mai multe federaţii bancare din China au avertizat că aceste criptomonede “nu sunt monede adevărate”.

În jurul orei 6:30 GMT, bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, era cotată la 38.940 de dolari, o scădere de 9% comparativ cu ziua precedentă şi un declin de 40% faţă de maximumul de 64.895 de dolari atins în data de 14 aprilie.

Criptomonedele “nu sunt monede adevărate”, au apreciat miercuri mai mult federaţii bancare de referinţă din China, lansând un avertisment împotriva “speculaţiei”, într-o ţară care îşi pregăteşte propria monedă virtuală.

La un moment dat, China era una dintre cele mai puternice pieţe pentru bitcoin, cea mai răspândită monedă virtuală. Cu toate acestea, în 2019 autorităţile de la Beijing şi-au schimbat punctul de vedere iar plăţile cu criptomonede au fost declarate ilegale pe motiv că acestea monede pot fi un instrument utilizat în activităţi infracţionale. Ţara asiatică est îngrijorată de riscul speculativ pe care îl prezintă criptomonedele pentru sistemul său financiar. În schimb, activităţile de minare de bitcoin şi deţinerea de monedă virtuală sunt tolerate.

Cele mai recente avertismente lansate de autorităţile chineze vin după o serie de postări pe Twitter ale patronului Tesla, Elon Musk. Acesta a anunţat ca vehiculele Tesla nu vor mai putea fi cumpărate folosind Bitcoin, după ce în februarie constructorul american de automobile Tesla a cumpărat bitcoini în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Suspendarea achiziţiilor cu criptomonedă este cauzată de preocupările legate de impactul consumului energetic necesar pentru minarea criptomonedelor asupra mediului, conform unei postări a lui Musk pe Twitter.

#bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.