Bitcoin a coborât sub 40.000 de dolari după un avertisment lansat de autorităţile chineze

Criptomoneda bitcoin a coborât miercuri sub pragul simbolic de 40.000 de dolari, o premieră în ultimele trei luni, după ce mai multe federaţii bancare din China au avertizat că aceste criptomonede “nu sunt monede adevărate”.

În jurul orei 6:30 GMT, bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, era cotată la 38.940 de dolari, o scădere de 9% comparativ cu ziua precedentă şi un declin de 40% faţă de maximumul de 64.895 de dolari atins în data de 14 aprilie.

Criptomonedele “nu sunt monede adevărate”, au apreciat miercuri mai mult federaţii bancare de referinţă din China, lansând un avertisment împotriva “speculaţiei”, într-o ţară care îşi pregăteşte propria monedă virtuală.

La un moment dat, China era una dintre cele mai puternice pieţe pentru bitcoin, cea mai răspândită monedă virtuală. Cu toate acestea, în 2019 autorităţile de la Beijing şi-au schimbat punctul de vedere iar plăţile cu criptomonede au fost declarate ilegale pe motiv că acestea monede pot fi un instrument utilizat în activităţi infracţionale. Ţara asiatică est îngrijorată de riscul speculativ pe care îl prezintă criptomonedele pentru sistemul său financiar. În schimb, activităţile de minare de bitcoin şi deţinerea de monedă virtuală sunt tolerate.

Cele mai recente avertismente lansate de autorităţile chineze vin după o serie de postări pe Twitter ale patronului Tesla, Elon Musk. Acesta a anunţat ca vehiculele Tesla nu vor mai putea fi cumpărate folosind Bitcoin, după ce în februarie constructorul american de automobile Tesla a cumpărat bitcoini în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Suspendarea achiziţiilor cu criptomonedă este cauzată de preocupările legate de impactul consumului energetic necesar pentru minarea criptomonedelor asupra mediului, conform unei postări a lui Musk pe Twitter.

#bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Petrolului din Irak a anunțat inițierea unor negocieri directe cu companii americane pentru preluarea participației gigantului rus „Lukoil” în zăcământul petrolier West Qurna-2, transmite Bloomberg. Autoritățile irakiene nu au făcut publice numele potențialilor cumpărători, însă, potrivit surselor citate, companii precum ExxonMobil și Chevron și-au exprimat anterior interesul pentru activele internaționale ale „Lukoil”, pe care firma este obligată să le vândă în regim accelerat din cauza sancțiunilor impuse de administrația Donald Trump.

Zăcământul West Qurna-2, cu rezerve estimate la 14 miliarde de barili și o producție de aproximativ 500.000 de barili pe zi, reprezintă cel mai mare activ extern al „Lukoil”. Compania rusă deține aici o participație de 75%. Ministerul Petrolului de la Bagdad afirmă că transferul controlului către o companie petrolieră americană „ar servi intereselor comune, ar consolida stabilitatea piețelor mondiale și ar garanta continuitatea producției de petrol a Irakului”.

Deocamdată, autoritățile irakiene nu au precizat termenul la care ar putea fi semnat acordul final privind vânzarea participației „Lukoil”.

Potrivit Bloomberg, decizia Irakului de a implica firme americane corespunde atât intereselor strategice ale Washingtonului, cât și intenției Bagdadului de a aprofunda relațiile energetice cu Statele Unite.

Anunțul vine pe fundalul problemelor majore ale „Lukoil” în Irak. Pe 10 noiembrie, compania a declarat forță majoră la West Qurna-2, după ce autoritățile irakiene au suspendat toate plățile în numerar și în petrol către firma rusă. În aceeași perioadă, compania petrolieră de stat SOMO a anulat trei livrări de petrol extrase de „Lukoil”. Ulterior, guvernul Irakului a preluat gestionarea exporturilor provenite din zăcământ, pentru a asigura continuitatea livrărilor în pofida sancțiunilor.

Statele Unite au impus sancțiuni severe împotriva „Lukoil” și „Rosneft” în luna octombrie, cu scopul de a limita finanțarea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Trezoreria americană a acordat companiei doar o lună pentru închiderea operațiunilor din afara Rusiei, însă licența temporară a fost ulterior prelungită până la 13 decembrie.

Cu active în 11 țări, de la Europa și Africa până în Orientul Mijlociu, „Lukoil” este acum forțată să își vândă rapid operațiunile internaționale pentru a respecta regimul de sancțiuni.