Bitcoin a coborât sub 40.000 de dolari după un avertisment lansat de autorităţile chineze

Criptomoneda bitcoin a coborât miercuri sub pragul simbolic de 40.000 de dolari, o premieră în ultimele trei luni, după ce mai multe federaţii bancare din China au avertizat că aceste criptomonede “nu sunt monede adevărate”.

În jurul orei 6:30 GMT, bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, era cotată la 38.940 de dolari, o scădere de 9% comparativ cu ziua precedentă şi un declin de 40% faţă de maximumul de 64.895 de dolari atins în data de 14 aprilie.

Criptomonedele “nu sunt monede adevărate”, au apreciat miercuri mai mult federaţii bancare de referinţă din China, lansând un avertisment împotriva “speculaţiei”, într-o ţară care îşi pregăteşte propria monedă virtuală.

La un moment dat, China era una dintre cele mai puternice pieţe pentru bitcoin, cea mai răspândită monedă virtuală. Cu toate acestea, în 2019 autorităţile de la Beijing şi-au schimbat punctul de vedere iar plăţile cu criptomonede au fost declarate ilegale pe motiv că acestea monede pot fi un instrument utilizat în activităţi infracţionale. Ţara asiatică est îngrijorată de riscul speculativ pe care îl prezintă criptomonedele pentru sistemul său financiar. În schimb, activităţile de minare de bitcoin şi deţinerea de monedă virtuală sunt tolerate.

Cele mai recente avertismente lansate de autorităţile chineze vin după o serie de postări pe Twitter ale patronului Tesla, Elon Musk. Acesta a anunţat ca vehiculele Tesla nu vor mai putea fi cumpărate folosind Bitcoin, după ce în februarie constructorul american de automobile Tesla a cumpărat bitcoini în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Suspendarea achiziţiilor cu criptomonedă este cauzată de preocupările legate de impactul consumului energetic necesar pentru minarea criptomonedelor asupra mediului, conform unei postări a lui Musk pe Twitter.

#bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.