Bitcoin a crescut cu 10% pe fundalul prăbușirilor băncilor din SUA

Bitcoin a crescut luni cu până la 10%, iar piața crypto a revenit la 1.000 de miliarde de dolari, pe fundalul prăbușirii băncilor Silicon Valley Bank (SVB) și alte instituții bancare.

Bitcoin a crescut cu până la 10% în timpul tranzacţiilor, fiind ulterior cotată în urcare cu 5%, la 22.374,68 dolari pe unitate, conform datelor Coin Metrics. De asemenea, Ether a crescut cu 2%, la 1.585,58 dolari pe unitate.

Piaţa globală a criptomonedelor a câştigat peste 70 de miliarde de dolari într-un interval de 24 de, revenind luni la o valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari.

Piața crypto au înregistrat fluctuaţii mari după prăbuşirea, săptămâna trecută, a a Silvergate Capital, o bancă majoră a industriei crypto, scrie news.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Silvergate a declarat miercuri că va opri operaţiunile şi îşi va lichida banca. Apoi a urmat prăbuşirea Silicon Valley Bank vineri, cel mai mare eşec bancar de la criza financiară din 2008.

Atât Silvergate, cât şi SVB şi-au plasat banii în titluri ale Trezoreriei americane, care şi-au pierdut din valoare deoarece Rezerva Federală a SUA a majorat ratele dobânzilor.

Aceste bănci au fost forţate să vândă aceste obligaţiuni în pierdere pentru a-şi consolida poziţia de capital.

Duminică, autorităţile de reglementare au închis şi Signature Bank, afectată de retragerile masive de bani de către deponenţii panicaţi de prăbuşirea SVB, pentru a opri orice contagiune în sectorul bancar mai larg.

#crypto #bănci #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.