Bitcoin a crescut cu 10% pe fundalul prăbușirilor băncilor din SUA

Bitcoin a crescut luni cu până la 10%, iar piața crypto a revenit la 1.000 de miliarde de dolari, pe fundalul prăbușirii băncilor Silicon Valley Bank (SVB) și alte instituții bancare.

Bitcoin a crescut cu până la 10% în timpul tranzacţiilor, fiind ulterior cotată în urcare cu 5%, la 22.374,68 dolari pe unitate, conform datelor Coin Metrics. De asemenea, Ether a crescut cu 2%, la 1.585,58 dolari pe unitate.

Piaţa globală a criptomonedelor a câştigat peste 70 de miliarde de dolari într-un interval de 24 de, revenind luni la o valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari.

Piața crypto au înregistrat fluctuaţii mari după prăbuşirea, săptămâna trecută, a a Silvergate Capital, o bancă majoră a industriei crypto, scrie news.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Silvergate a declarat miercuri că va opri operaţiunile şi îşi va lichida banca. Apoi a urmat prăbuşirea Silicon Valley Bank vineri, cel mai mare eşec bancar de la criza financiară din 2008.

Atât Silvergate, cât şi SVB şi-au plasat banii în titluri ale Trezoreriei americane, care şi-au pierdut din valoare deoarece Rezerva Federală a SUA a majorat ratele dobânzilor.

Aceste bănci au fost forţate să vândă aceste obligaţiuni în pierdere pentru a-şi consolida poziţia de capital.

Duminică, autorităţile de reglementare au închis şi Signature Bank, afectată de retragerile masive de bani de către deponenţii panicaţi de prăbuşirea SVB, pentru a opri orice contagiune în sectorul bancar mai larg.

#crypto #bănci #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.