Bitcoin depăşeşte nivelul de 57.000 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul anului 2021

Bitcoin a revenit la nivelul de 57.000 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul anului 2021, susţinut de cererea investitorilor prin intermediul fondurilor tranzacţionate la bursă, precum şi de noi achiziţii din partea MicroStrategy Inc, raportează Bloomberg.

Activul digital a crescut cu până la 4,4% pentru a ajunge la 57.039 de dolari, înainte de a se tranzacţiona la 56.534 de dolari marţi la ora 6 dimineaţa la New York. Preţul Bitcoin a crescut cu 32% de la începutul anului, extinzând un raliu prelungit care a alimentat, de asemenea, apetitul speculativ pentru token-uri mai mici precum Ether şi Dogecoin.

O sumă netă de 6,1 miliarde de dolari a fost vărsată într-un lot de ETF-uri Bitcoin de referinţă care au început să se tranzacţioneze în SUA la 11 ianuarie, semnalând o cerere tot mai mare pentru acest simbol dincolo de entuziaştii consacraţi ai activelor digitale.

MicroStrategy, o firmă de software pentru întreprinderi care cumpără Bitcoin ca parte a strategiei sale corporative, a declarat luni că a achiziţionat încă aproximativ 3.000 de jetoane în această lună. Compania deţine în prezent aproximativ 10 miliarde de dolari în Bitcoin.

Valoarea combinată a activelor digitale se ridică acum la aproximativ 2.200 de miliarde de dolari, potrivit CoinGecko, comparativ cu un minim de aproximativ 820 de miliarde de dolari în timpul pieţei bear din 2022, când FTX şi alte platforme cripto s-au prăbuşit. Datele Coinglass arată că poziţii de tranzacţionare cripto în valoare de aproximativ 162 de milioane de dolari care pariază pe preţuri mai mici au fost lichidate în cursul zilelor de luni şi marţi – una dintre cele mai mari cifre pe două zile înregistrate din data de 30 noiembrie.

Acţiunile companiilor legate de cripto-monede au crescut luni în SUA. MicroStrategy a crescut cu 16%, platforma de tranzacţionare Coinbase Global Inc. a crescut cu 17%, iar minerul Marathon Digital Holdings Inc. a urcat cu 22%.

Intrările masive în ETF-urile Bitcoin i-au determinat pe unii observatori din industrie să lanseze o serie de avertismente asupra unei iminente restrângeri a ofertei, deoarece minerii nu reuşesc să genereze suficiente monede pentru a ţine pasul cu cererea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.