Blocada financiară a Rusiei de către țările pe care Kremlinul le numește „prietenoase” continuă să se intensifice

23 Mai 2024, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mai 2024, 12:21 // Actual //  bani.md

După Turcia, Emiratele Arabe Unite și China, în Mongolia au apărut probleme cu plățile pentru companiile rusești. Alexander Knobel, șeful Laboratorului internațional de cercetare în comerțul exterior de la RANEPA, a vorbit miercuri despre acest lucru la conferința „Perspective pentru dezvoltarea cooperării comerciale, economice și de investiții între Mongolia și țările UEE”.

Potrivit acestuia, băncile mongole se tem de riscul unor sancțiuni secundare ale SUA – adică măsuri pentru încălcarea regimului actual de sancțiuni. În decembrie, Trezoreria SUA a primit puteri suplimentare care îi permit să iasă din sistemul financiar american orice bancă din lume care contribuie la complexul militar-industrial rus.

„Această problemă trebuie rezolvată la nivel bilateral”, a spus Knobel, citat de TASS. Cu toate acestea, până acum eforturile diplomatice ale Ministerului rus de Externe și ale Kremlinului nu au dat roade.

Negocierile cu Turcia, ale cărei bănci blochează plățile din Rusia de la începutul anului, au început din februarie. Dar nu a fost posibil să se rezolve problema, a recunoscut în aprilie ambasadorul Rusiei la Ankara Alexey Erhov. El a dat vina pe „americani și Uniunea Europeană” pentru ceea ce se întâmplă, care, potrivit diplomatului, „distrug construcția comerțului și cooperării economice ruso-turce”.

În continuare, au apărut dificultăți în Emiratele Arabe Unite, unul dintre cele mai mari „noduri” anti-sancțiuni ale economiei ruse. Potrivit Reuters, băncile au înăsprit masiv cerințele pentru a respecta sancțiunile, iar First Abu Dhabi Bank (FAB) și Dubai Islamic Bank (DIB) au blocat mai multe conturi asociate cu tranzacționarea cu bunuri rusești.

În China, 80% din acordurile cu Rusia au fost suspendate începând cu luna martie, au estimat experții de la Institutul de Cercetare Financiară Chong-yang de la Universitatea Populară Chineză din Beijing. În cele mai mari bănci, plățile au început să înghețe săptămâni întregi, au declarat importatorii ruși pentru The Moscow Times. Exportatorii chinezi apelează la băncile mici sau la operatorii de plăți subterani pentru ajutor, iar unii, din disperare, refuză în principiu să colaboreze cu Rusia, a scris Reuters.

Vizita președintelui rus Vladimir Putin în China pare să fi fost neputincioasă să corecteze situația. În urma negocierilor cu președintele chinez Xi Jinping, Putin nu a anunțat măsuri specifice pentru a rezolva problema plăților.

„Este posibil să înțelegem motivele comportamentului marilor instituții financiare – nimeni nu vrea să sufere pierderi”, s-a justificat președintele rus, încheind vizita.

„Soluțiile sunt posibile, există. Desigur, trebuie susținute la nivel de stat într-un fel sau altul. Sper că acesta va fi cazul”, a spus Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.