Blocat până în 2028 – dosarul Leova-Bumbăta riscă să devină o „carte de vizită” a corupției din Moldova

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

„Nu știu cum lucrează țara asta și alte instituții, dar asta nu-i rezonabil. Trebuie găsită o modalitate de a depăși această situație. Nu putem bloca un dosar până în 2028 doar pentru că experții de la CNEJ sunt prea ocupați. Trebuie să căutăm soluții alternative, cum ar fi implicarea unor experți din România sau alte țări”, a declarat Dragalin.

Această întârziere vine într-un moment în care proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante. Cu o valoare estimată de 3,5 milioane de euro pe kilometru, acest drum a devenit cel mai scump construit vreodată în Republica Moldova. În total, costurile proiectului se ridică la aproximativ 260 de milioane de lei.

„Dosarul este în continuare investigat, iar dacă sunt alte detalii de interes public, vă încurajez să vă adresați Procuraturii Anticorupție pentru informații care nu vor periclita confidențialitatea investigației”, a concluzionat Dragalin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proocuratura #leova #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.