BNM aruncă euro în piață pentru a acoperi foamea de valută

În luna iunie 2025, piața valutară din Republica Moldova a înregistrat un dezechilibru tot mai pronunțat între cerere și ofertă, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut la 78,1%, față de 86,4% în luna mai.

Această evoluție reflectă o creștere accentuată a cererii de valută pe piață. Potrivit BNM, cererea netă de valută din partea agenților economici s-a majorat cu 46,1 milioane EUR, echivalentul unei creșteri de 15,2%. În același timp, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut cu doar 11,0 milioane EUR, adică +4,2%.

Pentru a echilibra tensiunile din piață, Banca Națională a intervenit prin vânzări nete de valută în valoare de 29,1 milioane EUR pe piața interbancară locală.

În contextul acestor intervenții și al presiunii crescute asupra pieței valutare, leul moldovenesc s-a depreciat față de euro. Cursul mediu de schimb a ajuns în iunie la 19,6668 MDL/EUR, în creștere cu 0,7% față de luna mai (19,5240 MDL/EUR). La finele lunii, deprecierea a fost și mai accentuată, cu un avans de 0,9% al monedei unice europene.

În structura ofertei nete de valută de la populație, euro rămâne principala monedă tranzacționată, cu o pondere de 69,3%, ceea ce reflectă în continuare încrederea ridicată a cetățenilor în moneda europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intervenție #valută #piata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.